OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Si s-a urcat (n)AUM pe nour1 si a plecat. S-a dus sa-i intilneasca pe Victor Brauner si pe Miles Davis.
Poetii o sa vorbeasca despre Gellu Naum poetul. Mie mi-ar fi placut sa pot vorbi despre Gellu Naum pescarul sau Gellu Naum rugbistul. Insa nu l-am vazut nici pescuind si nici jucind rugby. Dar m-a plimbat in barca lui de pescar si i-am vazut forta de rugbist: acum aproape 30 ani, imi aduc bine aminte, m-a scos cu barca pe balta (mai exista!), la Comana, si am trecut prin „tunelul“ de sub sosea; dl. Gellu facea barca sa inainteze – contra curentului – impingind cu miinile goale in peretii tunelului.

Ar trebui insa sa pot vorbi de dl Gellu povestitorul (si ce povestitor!), fiindca l-am auzit de multe ori povestind. Dar nu pot acum. Nu inca.
Pot insa sa spun ca, dactilografiindu-i poemele in ultimii 10-15 ani, am avut sansa sa i le citesc in forme de nemaivazut: formele initiale! Fiecare poem era epurat de la versiune la versiune, iar eu oftam dupa versuri minunate care dispareau sub pixul dlui Gellu. Era nemilos cu poemele lui. Aveam porunca aspra sa distrug variantele intermediare. Si m-am conformat, desi cu greu. Apoi, uneori, cind imi explica corecturile, isi comenta cite o expresie, si astfel, de pilda, cu prilejul versului „cintam «Frumoasa-i viata»“ mi-a cintat vechiul cintec „ostasesc“: „Frumoasa-i viata la cavaleré/ Desi mizeré/ Simtim placere“. Sau: cu ocazia expresiei „nemurire de deal“ am aflat ca: „exista si o nemurire de ses“. Ce bine ar fi fost ca (n)AUM sa aiba si nemurirea de ses.
Unii zic ca secolul XX s-a incheiat pe 11 septembrie, la New York. Mie mi se pare ca – cel putin pentru noi – secolul XX s-a incheiat pe 29 septembrie, la Bucuresti, la Elias. Si nu stiu daca la plecarea lui Gellu Naum incepe o noua epoca in cultura romana, dar stiu precis ca se termina una.

__________
1Cel pe care-l vedem pe coperta cartii Simonei Popescu.