OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Colocviu itinerant pe Croisette de Valerian SAVA si un epilog prin e-mail cu Alex. Leo SERBAN

Evenimentul fara precedent al selectarii a trei productii romanesti in programul editiei a 59-a a Festivalului de la Cannes – toate ale promotiilor regizorale de ultima ora –, dar si un gest de mecenat al firmei private Filmex fata de critica de film au facut posibila prefatarea la fata locului a ceea ce oficialitatile ministeriale si ale „uniunilor“ artizanale din bransa refuza de ani in sir: un Colocviu National asupra starii de fapt si a noilor evolutii ale cinematografului romanesc, odata cu punerea in valoare nonpropagandistica a prezentelor romanesti pe mapamond, manipulate de regula triumfalist de establishment-ul antireformei. Includerea, in fine, in Palmaresul oficial al festivalului a unei distinctii care n-a mai trebuit umflata de gazetaria de serviciu – Premiul Caméra d’Or pentru filmul 100% privat (citeste: fara nici un sprijin de la CNC) A fost sau n-a fost? de Corneliu Porumboiu, anuntata la inchiderea editiei de fata a revistei, a venit si ca o legitimare a demersului nostru.

In avioanele companiei Air France de pe traseul Bucuresti-Paris si Paris-Nice, m-am pus la curent cu presa zilei, oprindu-ma la un articol al trimisului special al ziarului Le Monde, intitulat Le festival de Cannes, une comédie médiatique réglée par Hollywood. El m-a ajutat sa-mi „reglez“ strategia celor cinci zile cite imi erau date sa circul pe Croisette, unde soseam cu intirziere de trei zile si de unde urma sa plec cu alte trei inaintea incheierii festivalului. Nu m-a cucerit insa concluzia articolului: „La ora mondializarii, Cannes-ul seamana din ce in ce mai mult cu caricatura sa de «uzina de vise»“.

- Statistica geo-politica pe tapis rouge, tapis bleu si fara covor
Romania nu s-a aflat, nici in acest an, printre tarile reprezentate in sectiunea Compétition a Selectiei oficiale a Festivalului, cu numai 20 de filme: 4 din Franta, cite 3 din SUA si UK, 2 din Italia si cite unul din alte opt tari. Dar nici unul din fostul „lagar socialist“, exceptind China, n-a trecut proba preselectiei la virf, in cursa pentru La Palme d’Or si pentru accesul echipei de realizatori in Palatul festivalului pe tapis rouge. Ne-am aflat insa printre cele 15 tari care au compus a doua sectiune oficiala a festivalului, Un certain regard (cu 24 de titluri), prin filmul lui Catalin Mitulescu Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii si cu echipa sa, invitata in Palat pe intrarea cu tapis bleu. Iar din totalul de 37 de lungmetraje, proiectate in sapte dintre sectiunile festivalului si concurind pentru Premiul Caméra d’Or al realizatorilor debutanti, doua erau romanesti: pe linga cel inainte citat, A fost sau n-a fost? de Corneliu Porumboiu, selectat la Quinzaine des réalisateurs.

Exceptionala primire a celor doua filme de catre publicul cannez a creat un boom, pe care Palmaresul nu putea sa-l ignore. Iar Premiul care sta, practic, in ierarhia non-hollywoodiana a Cannes-ului, alaturi de La Palme d’Or, a revenit regizorului nostru acceptat la sectiunea cvasidizidenta a realizatorilor, expediata pe o laterala a Hotelului Hilton, fara trepte inalte si fara nici un covor omagial la intrare. Dupa La Palme d’Or al lui Goppo pentru Scurta istorie din 1957 si Premiul pentru regie al lui Liviu Ciulei din 1965 pentru Padurea spinzuratilor nu avem alte antecedente pe masura, in, altminteri, chinuita noastra istorie. In fine, in grupajul Spécial courts et moyen métrages de la Semaine de la critique, a putut fi vazut si Marilena de la P7 de Cristian Nemescu.
Daca numaram si alte peste o suta de titluri din diverse tari, alese pentru un total de zece sectiuni (Courts métrages en compétition, Hors compétition, Cinéfondation, Cannes clasics, Tous les cinémas du monde, Cinéma de la plage), sigur ca prezenta cinematografiei romane e departe de-a fi fost impozanta. Dar ea a incetat sa fie aleatorie.

- Rimele unei solidaritati in diversitate
Marca a unei notorietati virtuale a fost si includerea proiectului scenaristic al lui Cristi Puiu pentru al treilea sau lungmetraj, Scène d’un crime, in L’Atelier du festival – loc de discutii si intilniri promotionale care (citez din prospect) „privilegiaza 17 tari de pe cele cinci continente“ (numai sapte din Europa) pentru afirmarea tinerilor cineasti. Dar cel mai mult a contat profilul celor trei pelicule din proiectiile romanesti, marcind in premiera momentul cind cineastii romani nu mai concureaza in sir indian, ci ar fi pe punctul sa ia notite la o lectie pe care nici literatii nostri n-au buchisit-o suficient: ca nu putem izbuti pe deplin, nici acasa, nici aiurea, decit in pleiada si prin rimele unei solidaritati in diversitate. Este un moment in care atit generatiile predecembriste, cit si protagonistii primei parti a Noului Val ivit in anii 2001-2003 cedeaza cuvintul in triplu exemplar promotiilor regizorale de ultima ora. A 59-a editie a Cannes-ului filmic devine astfel cea mai simptomatica manifestare internationala angajata vreodata de cineastii romani, iar Palmaresul oficial si lista altor distinctii au stiut sa ia nota de asta, intr-un mod care ar putea descuraja traficul de influenta cu diverse tinichele, la care se reduce viziunea belfereasca asupra creativitatii din bransa, descinsa din vocatia postculturnicilor, grabiti sa traga spuza pe turta lor nemeritata.

- Dinamica generatiilor si ignarii de la CNC
Cu atit mai socanta a fost absenta de la standul romanesc de la Marché du film si din celelalte incinte a oricarei publicatii promotionale de felul celor de care beneficiau vecinii de standuri mai modesti in proiectiile din program. Nu pentru ca noua ne-ar lipsi banii publici, cum mi-a replicat cineva, ci fiindca ei sint aruncati pe rebuturi monumentale si excretii artizanale in serie, imortalizate in dictionarele unui Grid Modorcea, platite si prefatate pe banda rulanta de directorul general „nededat la scris-citit-glasuit“, cu complicitatea celui mai descalificant organism de conducere (citeste: actualul Consiliu de administratie al CNC, compus „din sapte membri“, dupa gramatica algoritmului politic de la Ministerul Culturii). Este unul dintre motivele primei intrebari adresate realizatorului celui dintii film din cronologia romaneasca a festivalului.

Palmaresul Festivalului
n Palme d’Or: The Wind That Shakes the Barley, regia Ken Loach
n Marele premiu: Flandres, regia Bruno Dumont
n Premiul pentru scenariu: Pedro Almódovar pentru Volver
n Premiul pentru regie: Alejandro González Iñárritu pentru Babel
n Premii pentru interpretare: actritelor din Volver, regia Pedro Almódovar: Penélope Cruz, Carmen Maura, Lola Dueñas, Blanca Portillo, Yohana Cobo, Chus Lampreave si actorilor din Indigènes, regia Rachid Bouchareb: Jamel Debbouze, Samy Nacéri, Sami Bouajila, Roschdy Zem, Bernard Blancan (premiile de interpretare au fost decernate colectiv, pentru prima oara in istoria festivalului)
n Premiul juriului: Red road, regia Andrea Arnold
- Premiile sectiunilor paralele
n Palme d’Or pentru scurtmetraj: Bobbie Peers pentru Sniffer
n Premiul Un certain regard: Wang Chao pentru Luxury Car
n Premiul Caméra d’Or: Corneliu Porumboiu pentru A fost sau n-a fost? (in Festival, filmul lui Corneliu Porumboiu a fost prezentat sub titlul 12:08 East of Bucharest).

Filmele romanesti au obtinut trei premii la Cannes: Camera d’Or si Europa Cinemas pentru A fost sau n-a fost? de Corneliu Porumboiu si Premiul de interpretare al sectiunii Un Certain Regard, primit de Dorotheea Petre pentru rolul din Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii de Catalin Mitulescu. Premiul Caméra d’Or este acordat celui mai bun film al unui debutant. in Festival a mai fost prezentat un alt film romanesc, in sectiunea Semaine de la critique: Marilena de la P7, in regia lui Cristian Nemescu. Anul trecut, Cristi Puiu, cu filmul Moartea domnului Lazarescu, a cistigat Premiul Un Certain Regard.
„Am scris scenariul anul trecut si mi-a trebuit un an sa fac filmul, pentru ca astazi sa cistig Caméra d’Or. Este uimitor! Anul trecut, in sectiunea Un Certain Regard, premiul l-a luat tot un roman. Cred ca noi reprezentam noul val al tinerilor cineasti“, a declarat Corneliu Porumboiu la conferinta de presa de dupa ceremonia de gala a Festivalului de la Cannes.