Categoria: 
Scriitoarea germană de origine română Herta
Müller a cîştigat Premiul Nobel pentru literatură.
Herta Muller,
originară din România (născută în 1953), a emigrat în Germania în 1987, fiind
la ora actuală o prezenţă apreciată la superlativ în spaţiul de limba germană,
dar şi în alte ţări europene. Cotidiene de rangul unui Neue Zurcher Zeitung
sau Die Welt i-au consacrat ample editoriale, iar prestigioasa revistă
literară TEXT+KRITIK, ce editează numere monografice dedicate exclusiv
vîrfurilor literaturii germane şi mondiale, i-a dedicat Caietul 155/2002. De la
data stabilirii ei în Germania a fost distinsă cu numeroase şi importante
premii germane şi internaţionale. Din 1999 a fost nominalizată din partea
Germaniei pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel.
La Editura Polirom i-au apărut volumele:
Animalul
inimii (traducere de Nora Iuga, An de apariţie: 2006, Colecţia FICTION LTD) - Roman premiat în 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award.
„Am scris această carte în memoria prietenilor mei români care au fost
ucişi în timpul regimului Ceauşescu. Am simţit că este datoria mea să
fac asta.” (Herta Muller)
„Fiecare carte a acestei scriitoare germane născută în Banatul românesc, indiferent de genul abordat, poartă amprenta terorii secrete care nu poate fi ştearsă din memoria ei. În cărţile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire pînă la frică, tortură şi moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limitează la obişnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo în majoritatea cărţilor pe aceasta temă. La Herta Muller răul se arată ca o premoniţie în fiecare detaliu al lumii înconjurătoare: sînt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le ştie vedea şi de aceea textul însuşi pulsează de senzori care semnalizează alarma. Cea mai complexă şi mai completă carte a Hertei Muller este în acest sensAnimalul inimii, o carte care te învaţă să rezişti, să te salvezi, să trăieşti.” (Nora Iuga)
„Fiecare carte a acestei scriitoare germane născută în Banatul românesc, indiferent de genul abordat, poartă amprenta terorii secrete care nu poate fi ştearsă din memoria ei. În cărţile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire pînă la frică, tortură şi moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limitează la obişnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo în majoritatea cărţilor pe aceasta temă. La Herta Muller răul se arată ca o premoniţie în fiecare detaliu al lumii înconjurătoare: sînt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le ştie vedea şi de aceea textul însuşi pulsează de senzori care semnalizează alarma. Cea mai complexă şi mai completă carte a Hertei Muller este în acest sensAnimalul inimii, o carte care te învaţă să rezişti, să te salvezi, să trăieşti.” (Nora Iuga)
Este sau nu este Ion (2005, HORS COLLECTION, cartea este însoţită de un CD audio conţinînd poeziile în lectura autoarei, realizat în colaborare cu secţia română a Deutsche Welle, redactor Rodica Binder).
Volumul
reuneşte poezii scrise de Herta Muller folosind cuvinte decupate din
reviste, cu precădere din Plai cu boi: texte vaporoase, suprarealiste,
jucăuşe. Un deliciu literar şi vizual, poeme şi colaje simultan, un
volum care se cere nu numai citit, ci şi privit. Este prima carte
scrisă în română a autoarei de la plecarea în 1987 în Germania.
„Herta Muller îşi scoate de sub pat, de sub cap, plaiul cu boi, ia forfecuţa de unghii şi hîrşt taie cuvintele, le pune’n mojar şi face colaje, cofraje, montaje, blocuri cu multe etaje în absurdistan unde Urmuz e căpitan şi limba română se unduieşte sub rasfăţuri germane ca o cadînă.” (Nora Iuga)
Regele se-nclină şi ucide (2005, Colecţia Ego-grafii, Traducere şi note de Alexandru Al. Sahighian)
Volumul
Regele se-nclină şi ucide, apărut în 2003 în Germania, cuprinde o
selecţie de nouă texte care se constituie într-un fragmentarium
autobiografic. Este vorba de cîteva texte literare de o mare forţă
sugestivă. Ele se referă toate (chiar şi cel intitulat „La noi în
Germania”), direct şi indirect, la perioada trăită de Herta Muller în România
anilor ’70 şi ’80, adincînd fondul biografic personal în care
experienţa determinantă o reprezintă cea a totalitarismului. Reacţiile
autoarei – ţinută de Securitate sub o observaţie strictă –, psihologia
victimei sub dictatura anilor Ceauşescu, producerea sistematică a
fricii, alterarea relaţiilor dintre oameni, climatul de suspiciune
reciprocă –, toate acestea sînt descrise cu o agerime „rea” a privirii,
cu inteligenţă (critică şi autocritică) sclipitoare, cu scepticism.
Comunicat de presă al editurii Polirom
RSS Feed
Newsletters