Nr. 736 din 22.08.2014

Istorie orala
On-line - actualitate
Restituiri
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Polemici
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Interviu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2012   |   Iunie   |   Numarul 626   |   LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Noutăți de la Bookfest

LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Noutăți de la Bookfest

Autor: Cristina MANOLE | Categoria: Rubrici | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Noutăți de la Bookfest
Dincolo de multe alte noutăți și nu puține bunătăți editoriale din care nu știm cum să ne înfruptăm mai repede, aș men­ționa ca un eveniment important o apariție semnată Céline. Care Céline?

L.-F. Céline, scriitorul francez, și nu mult mai populara cîntăreață Celine Dion, către care ne îndreaptă orice căutare pe Internet. În seria „Ficțiune fără frontiere“ – care se adaugă, desigur, bunelor colecții de proză prezentate săptămîna trecută –, apar pentru prima dată în românește alte două importante romane. De această dată, îngemănate, și nu doar prin tematică și scriitură, chiar dacă în Franța au apărut la date diferite: Feerie pentru altă dată I și Feerie pentru altă dată II (Normance) – Editura Paralela 45, 2012, traducerea, de mare complexitate, fiind dusă exemplar și cu finețe la bun sfîrşit de Irina Negrea, o mai veche frecventatoare a unui autor nu lesne de frecventat, din varii motive.

Cele două romane se adaugă altor lucrări ale lui Céline, deja cunoscute şi prețuite în România – să amintim doar de admiraţia lui Marin Preda pentru autorul Călătoriei la capătul nopții și al Morții pe credit, publicate ambele la Cartea Românească d’autre fois.

Céline nu este un scriitor de mare anvergură. Cu o biografie conţinînd multe derapaje care i-au creat o faimă negativă, cu o bibliografie de mare anvergură care, inerent, a fost grevată de polemicile iscate de scrierile lui antisemite, rasiste, xenofobe și pronaziste. Nu am spațiul necesar să dezvolt și să nuan­țez anumite momente din viața, contorsionată, a lui Céline. Recomand doar două cărți, apărute anul trecut în Franța, care l-au celebrat, doar neoficial: Céline: entre haines et passion – un lung eseu extrem de bine articulat de Phillipe Almeras – și Céline, de Henry Godard, o vastă monografie de peste 600 de pagini apărută la Gallimard. Bun. Cele două romane apărute acum în românește sînt deja altceva decît ce știam. Povestirea se sparge, narațiunea devine o vastă țesătură, în care elemente autobiografice se întrepătrund cu detalii social-istorice ce se consumă într-un Paris aflat sub ocupație germană. Fantasme, singurătate, izolare, frică, stări tranzitorii, un univers coșmaresc ce traversează ambele volume. Să precizăm că primul a fost scris în mare parte în exilul din Danemarca, mai precis în timpul celor doi ani petrecuți de Céline în închisoare. Eroul romanelor este frate bun cu Roquentin și Meursault, un străin împăcat cu sine și cu lumea din jur. Ce aștepți cînd nu mai aștepți nimic? Greu de răspuns. Interesantă disoluția cvasitotală a epicului și marea inventivitate lexicală, ce ne poate duce la varii asocieri și comentarii legate de Joyce (Finnegan’s Wake) sau, mai aproape de noi, Paul Goma (Adameva), care, la rîndul lui, ar merita o (re)lectură mai atentă.

  • Un alt autor, cu o faimă uriașă căpătată în ultimii 20 de ani, este Samuel Huntington. Profesor american, care semnează Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale (Editura Litera, 2012, o ediție nouă, traducerea din engleză de Liana Stan, cu o călduroasă și extrem de elogioasă acoladă amicală semnată de profesorul Zbigniew Brzezinski, fostul consilier prezidențial american, coleg de facultate și de breaslă didactică la Harvard și Columbia, ca și prestigiosul autor al „ciocnirii“).
Carte mult discutată la prima ei apariție, ce a suscitat numeroase controverse și chiar polemici. În lumea de astăzi, supusă multor convulsii și crize, politice sau economico-financiare, sociale sau/și culturale, ciocnirea despre care pomenea cu temeri Huntington se apropie de adevăr. Parcursul opiniilor politologului american este exemplar. Ca și eleganța, neostentativă, a formulărilor. Ce poate face omenirea ca să evite ceea ce ar părea de neevitat? Nimic, să lase lucruile să se rezolve de la sine. Sau, mai ales, să acționeze ca să se evite o astfel de confruntare. Sigur că ideea conviețuirii pașnice nu este nouă. Sigur că multiculturalismul este o nouă și bună lecție a democrațiilor occidentale. Sigur că explozia demografică, epuizarea resurselor narurale și accentuarea decalajelor între nord și sud, vest și est au crescut. Dar omenirea are de ales. Profesorul american Samuel Huntington nu dă soluții. Moare discret în 2008 și ne lasă pe noi să ne batem capul și să găsim soluții. Lectură obligatorie pentru MAE. Pentru studenții de la SNSPA și ASE, nu mai vorbim.
  • Pentru cei care sînt interesați și de altceva decît de Paul Valéry, de Mallarmé, precum și de poezia de dragoste medievală irlandeză, recomandăm o carte incisivă pe un subiect contorsionat, Vînătoare de naziști. Cum au scăpat și cum au fost urmăriți criminalii de război naziști (Editura Meteor Press, 2012, traducerea din limba engleză de Mihai Dan Pavelescu; titlul original: Hunting Evil).
De ce mi se pare importantă cartea? Deoarece crimele împotriva umanității sînt imprescriptibile; pentru că memoria noastră e scurtă, iar etica şi morala au devenit – o spun cu inima strînsă – conjuncturale. Negociabile. Do ut des. Dai și primești. Nici un fel de etică nu poate funcționa pe baza unui schimb. Naziștii au fost condamnați definitiv la Procesul de la Nürnberg. Comunismul, nu. Doar mici gesturi reparatorii, vagi compensații – care vin prea tîrziu sau se dovedesc inutile. Esența răului a devenit banalitatea răului. Din păcate. Cartea britanicului Guy Walters ne readuce în atenție acest subiect, cumva uitat, dacă nu ignorat. Sîntem puși la curent cu multiplele complicități care au permis fuga a mii de criminali germani în – mai ales – America Latină. Aflăm despre complicitatea vinovată a autorităților – președintele argentinian Juan Perón – sau a Bisericii Catolice (Papa Pius al XII-lea). Cartea este realmente captivantă. Și ar fi un bun exemplu de resuscitare a memoriei noastre, care, să recunoaștem, ajunge repede la oboseală și resemnare. Notele și bibliografia lucrării, absolut temarcabile. Și bune surse noi, pentru cei care vor să adîncească subiectul.
 
  • Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București. Profesorul bucureștean publică, în colecția „Historia“, volumulȚările Române între Imperiul Otoman și Europa creștină (Editura Polirom, 2012).
Este o culegere de studii, cercetări și articole care oferă coeziune unei preocupări constante. Fel de fel de subiecte sînt tratate cu multă erudiție și cu atenția acordată informației istorice. Nu lipsesc glose și speculații dintre cele mai fine. Un studiu precum „Fanarioți“ și „pămînteni“. Religie și etnicitate în definirea identităților în Țările Române și Imperiul Otoman ne poate face să pricepem mai lesne anumite episoade și întîmplări ulterioare. Analiza unor aspecte economice și financiare de ieri poate fi o bună lecție și pentru cei care azi se ocupă de astfel de chestiuni gingașe. Cîteva texte din capitolul final dau un contur istoric realităților dintr-o Europă care încă nu era unită. O listă cu creditorii lui Constantin Brâncoveanu ne face, altminteri, visători. Om bogat, cu datorii atît de multe, unde am pomenit? E suficient să deschidem ziarele. Semn că istoria nu face salturi. Noi nici atît. Citim.


Articole in legatura
Călătorie planetară la Bookfest
 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. Cadavrul din dulap
Ce ţară!
23 august 1944 – există istorie dincolo de politică?
Toamna vrajbei noastre politice
Cum se face o porcărie (IV)
Cele mai comentate articole
BIFURCAŢII. Cadavrul din dulap
Ce ţară!
Toamna vrajbei noastre politice
23 august 1944 – există istorie dincolo de politică?
Cum se face o porcărie (IV)
Cele mai recente comentarii
comentariu articol
Reformarea de jos in sus
școala
Grila ideologica
Domnului Ovidiu Şimonca
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Clara Haskil