OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La-nceput de an, o ce veste: a aparut pe piata un Dictionar de dans semnat de un domn din Cluj, pe nume Alexandru Iorga. Dictionarul are 347 de pagini si a fost scos de Editura Dacia, in Colectia „Arte“, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor.

Dictionarul este scris foarte frumos (vezi mai jos, nota 7). Acest lucru reiese inca din Cuvintul inainte, unde autorul ne arata cit de importanta este Arta (in comparatie cu Viata) si cit de veche este Arta Dansului; citez:
„«Ars longa, vita brevis.» Da, arta dureaza. Si arta dansului – dureaza de mult. Apare o data cu primele respiratii umane pe aceasta planeta. Si, cu siguranta, se danseaza si s-o fi dansat si pe alte planete pe care Atotputernicul Arhitect le-a inzestrat cu fiinte rationale. Si se va termina... Dumnezeu stie cind! Intrucit despre sfirsitul lumii stie numai Dumnezeu. In consecinta, in aceasta lucrare, ne vom ocupa numai de manifestari coregrafice de pe Terra... deocamdata!“
Dl Iorga este modest; in consecinta credem, dimpotriva, ca Dictionarul... dumisale se ocupa tocmai de acele „manifestari coregrafice“ din afara Terrei, intrucit:
1. Un mare coregraf-dansator contemporan, Merce Cunningham, nu apare deloc in Dictionar; Merce Cunningham locuieste in SUA, Terra, de mai bine de 80 de ani si de el a auzit oricine are o cit de mica legatura cu dansul ultimilor 60 de ani; in aceeasi situatie se afla citiva coregrafi/dansatori straini (Alvin Ailey, Pina Bausch, Carolyn Carlson, Régine Chopinot, Michael Clark, Patrick Dupond, Bob Fosse, Josef Nadj, Wayne Sleep, Twyla Tharp, Hans van Manen etc. etc.) sau romani (Miriam Raducanu, Gigi Caciuleanu, Raluca Ianegic, Sergiu Anghel, Adina Cezar, Liliana Iorgulescu...), care au activat pe Terra in ultimii 40 de ani si pe care „respiratia“ extraumana a acestui Dictionar nu ii cuprinde.

2. Maurice Béjart, alt mare coregraf-dansator contemporan, este prezent, dar – cum data nasterii nu figureaza niciunde – presupunem ca nu este vorba de cel pe care-l stim, ci despre o copie extraterestra a maestrului din Lausanne pe care „Atotputernicul Arhitect“ a inzestrat-o nu doar nu nemurire, ci chiar cu ne-nastere; in aceeasi categorie a ne-nascutilor mai gasim un mare numar de dansatori/coregrafi: Martha (in Dictionar: „Marta“) Graham, Margot Fonteyn, Ninette de Valois, Maia Plisetkaia, Irinel Liciu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Marinel Stefanescu, Ion Tugearu...; daca e vorba despre politetea de-a nu aminti virsta doamnelor, atunci observam ca dl Iorga o extinde si asupra domnilor – cei numiti mai sus si-nca multi altii... De unde intrebarea legitima: pe cind un dictionar integral fara anii nasterii/mortii? (Eventual, si fara nume.)
3. Cind unii sint nascuti, si ca atare ar putea dansa pe Terra, ne dam seama ca sint nascuti totusi prea devreme si ca atare danseaza probabil tot in deplasare, „pe alte planete“ – vezi Sylvie (in Dictionar: „Silvie“) Guillem. Balerina. 1971 – Paris“.

4. Reciproca: unii sint nascuti si ca atare ar putea dansa pe Terra, dar, socotind cit a trecut de la anul nasterii, ne dam seama ca e putin probabil sa mai fie printre noi, asa ca ipoteza de mai sus sta in picioare – vezi „Marie Rambert. Dansatoare... europeana, nascuta la Varsovia in 1888“.
5. Unii sint si nascuti, si, din pacate, morti deja, dar Dictionarul nu aminteste nimic despre aceste doua lucruri (importante, totusi) din biografie; cazul cel mai flagrant: „Fred Astaire. Artist american, prin excelenta. Nascut la Omaha in Nebraska. In primul rind – dansator!“ (Semnul exclamarii, este prin excelenta „iorganic“ – ca si virgula intre subiect si predicat, ca si sintaxa sincopata, ca si enumerarile ce-amesteca mere cu pere!)
6. Unii nu sint nici nascuti, nici morti – pentru simplul motiv ca nici nu exista; exemplu: „Moira Searer. Balerina engleza. Frumusete delicata, fragilitate de portelan, par roscat, una dintre cele mai celebre balerine engleze. Se lanseaza in cinematografie. Primul film in care danseaza este un tehnicolor – Chansons rouges – 1948“. Presupunem ca este vorba despre o impostoare intergalactica a Moirei Shearer (n. 1926), care a debutat in filmul lui Michael Powell &Emeric Pressburger The Red Shoes – in franceza, Les chaussures rouges; a sasea dimensiune sau socialismul astral fac posibile, probabil, titluri precum Cintece rosii...

7. Unii au parte de o viata atit de neobisnuita incit autorul Dictionarului simte nevoia irepresibila de a insista, cuprins de o incontinenta inspiratie, asupra amanuntelor – vezi: „Michael Jackson. [...] La ora actuala cea mai celebra personalitate artistica a globului. Ca o curiozitate: o data pe saptamina, dumineca, nu maninca nimic, danseaza o jumatate de ora – bea doar suc de fructe; spre curatirea stomacului“ (entry-ul lui M.J. are 9 rinduri). Sau, mult mai dramatic, inclusiv ca dimensiuni (3 pagini 1/2!): „Vaslav Nijinski. Zeul dansului. La 16 ani considerat «cea de a opta minune a lumii». [...] Extraordinara virtuozitate, extraordinara forta interpretativa. In saritura, dadea impresia ca pluteste sau ca sta in aer. In pofida talentului sau extraordinar si a infatisarii chipese, a avut parte de o viata zbuciumata si un sfirsit intr-un sanatoriu de boli mintale. Dintr-o familie de dansatori ambulanti – de mic Vaslav si sora lui Bronislava lipeau afise pe strazi pentru spectacolele parintilor. La un an dupa nastere, mama lui a fost victima cruzimii unei bande de tilhari care au atacat-o in hanul unde locuiau. Oroarea acelui atac au marcat-o in asa masura incit a ramas fara grai timp de zile. In continuare, alte intimplari nefericite i-au afectat sensibilitatea. Trei buni prieteni de-ai lui au murit pe rind. Unul, impuscat de un sot gelos, altul s-a sinucis, iar al treilea ucis intr-un duel. In plus, «spectacolele» stradale dominate de cadavre insingerate si cranii zdrobite, sub acea domnie a terorii revolutionare, nu erau de bun augur pentru o fire ultrasensibila. La acestea se adauga un accident al fratelui sau Stanislas, care a cazut de la etajul al treilea. [...] Talentul sau si... aspectul sau, atrag atentia lui Serghei Diaghilev. Acesta [...] era un personaj orgolios si lipsit de scrupule, mai ales cind era vorba de satisfactia «anomaliilor sale sexuale».

L-a prins pe tinarul Vaslav la grea cumpana. Salariul de la Maryinski Teatr de abia-i ajungea pentru a-si intretine familia, asa ca i-a oferit un loc in «Baletele Ruse». «Nu-mi placea de el din cauza ca facea prea multe promisiuni, insa m-am dus sa-mi incerc norocul» – scria Nijinski mai tirziu. Apoi: «I-am permis sa faca dragoste cu mine. Il uram, insa ma prefaceam ca-l plac, pentru ca stiam ca altfel mama si cu mine am fi murit de foame.» Acuma... sa avem iertare! Salariile de la Maryinski Teatr or fi fost ele modeste in comparatie cu cele de la Diaghilev, dar nu chiar atit de neindestulatoare incit un tinar si cu mama lui sa nu poata subzista. Povestea devine cu cintec. Ca toate greselile, privind aceasta anomalie, nici greseala lui Nijinski, nu putea duce decit la dezastru“. Mai sarim peste o pagina – am sarit deja peste cca 20 de rinduri pina acum! – si ajungem, in fine, la final: „Nijinski este considerat cel mai mare dansator al tuturor timpurilor, potrivit cronicarilor vremii. Casete video nu existau. Dar noi, acuma, nu putem sti. Daca el, daca Nureev sau daca Barisnikov... a fost cel mai mare? Nureev a avut pe undeva un destin... pe aproape. N-a murit nebun, a murit de SIDA. Iar Barisnikov, care n-a fost un ratacit, continua sa creeze, este directorul general al uneia dintre cele mai mari Companii de balet din lume, are o sotie frumoasa, are copii si este un foarte prosper om de afaceri. Cine are urechi de auzit, sa auda!“. Iar cine are gust literar, sa se-arunce pe geam cu Dictionarul de git.

8. Altii au parte de morti neobisnuite – prilej pentru (inca) o portie de „literatura“: „Isadora Duncan. [...] Moare la 45 de ani, la Nisa, in masina decapotabila, strangulata de fularu-i de matase prins in rotatia uneia dintre rotile din spate. Lovitura cereasca? Isadora Duncan avea obiceiul de a se amuza scotind ochii pisicilor.!?!?“. Sau: „Sir Rudolf Nureev. s…t Era considerat Regele dansului pe Pamint. Oricare femeie tinara si frumoasa ar fi fost fericita sa-i fi intrat in gratii. Se putea bucura de toate... bucuriile si placerile acestei lumi. Si totusi, «Dumnezeu cind vrea sa te piarda, iti ia mintile». Si... Rudolf Nureev a calcat cu stingul, cum se spune. Desigur, nu din sila ca Nijinski, dar a calcat. O data, sa vada cum e; de mai multe ori... dar a calcat. Si, din semizeul de altadata, a ajuns o epava imobilizata la pat si aflata permanent sub perfuzii, pentru care moartea a insemnat o eliberare. Si aici, ca si la Nijinski, se poate spune: «Cine are urechi de auzit, sa auda!»“. Si se poate proceda, in final, ca la punctul 7. Iar Fundatia Nureev, cu sediul pe Pamint, ar putea intenta proces.

9. Pentru ca este un dictionar din care „literatura“ nu doar ca da pe-afara, dar nici macar nu te lasa sa intri, el nu putea sa lase nementionat un mare nume al dansului romanesc; asadar, intre „Argentina. (n. 1890 Buenos Aires, m. 1936 Madrid). Dansatoare spaniola“ si „Pearl Argyle. Dansatoare engleza de mare frumusete. Nascuta in 1910“, o-ntilnim pe: „Mitzura Arghezi. Fiica a marelui poet Tudor Arghezi. Studiaza baletul cu Elena Penescu Liciu si Vera Proca Ciortea. La inceputul deceniului ’50 face parte din formatia coregrafica a Teatrului National din Bucuresti condusa de Vera Proca Ciortea. Din formatie mai faceau parte Rosette Mocia, Indira Mulgund, Ioana Manescu, Luigi Medaglia, Alexandru Iorga, Sandu Stefan“. Cu exceptia penultimului, n-are rost sa-i cautam pe colegii din anii ’50 ai Mitzurei Arghezi, caci nu-i vom gasi in Dictionar de dans; in schimb, fireste,
10. Alexandru Iorga este prezent in lucrarea scrisa de Alexandru Iorga cu un CV (vezi p. 175) din care aflam ca este nascut pe 8 iunie 1926, ca este dansator, romancier, „publicist antitotalitar“ si „vicepresedinte al filialei Cluj a Uniunii Nationale a celor care nu au fost membri de partid (UNECOM)“. CV-ul dlui Iorga are 23 de rinduri – cu 3 mai putine decit CV-ul lui Maurice Béjart pentru ca dl Iorga, cum spuneam mai sus, este modest; iar Dictionarul dumisale nu costa decit 110.000 lei.
La cit este de reusit – „in felul sau“, cum se zice –, era de preferat ca Ministerul Culturii si Cultelor sa nici nu-l sprijine, lasindu-l sa se vinda la adevarata lui valoare...
Care o fi aia – numai Dumnezeu stie!?!?