OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ma tem ca miezul chestiunii in dezbatere publica nu este homosexualitatea, ci homosecuritatea. Dl Gabriel Andreescu este printre (putinii?) cetateni romani consecventi cu ei insisi. Si-a asumat, cu demnitate si curaj, citeva principii pe care le respecta cu iritabila si nepotrivita tenacitate. Intransigenta lui, atentie, de durata, deranjeaza majoritatea conationalilor, daca-mi permiteti abuziv, nostri. Totul se negociaza, se poate aranja. Chiar si cu Securitatea. Institutia in sine nu a fost „desfiintata“, ci s-a mentinut prin „adormire“ in corpul altor institutii ale statului. Dar, mai rau, a intrat in plamada noastra cotidiana precum acele toxine care infesteaza peretii spitalelor. Dl Gabriel Andreescu are incredere si speranta ca s-ar putea schimba ceva in profunzime, iar adevarul (care?) si dreptatea (cui?) sa ne gestioneze viitorul. Nu-mi fac, personal, iluzii, dar as vrea, mi-as dori, ne-as dori, ca dl Gabriel Andreescu sa nu fie considerat un loser, un perdant al tuturor intentiilor nobile. A fost si a ramas, in viata ca si in puscarie, un luptator singuratic. Dincolo de asumarea propriilor erori, dincolo de cirtelile, argumentele, justificarile, logica si desteptaciunile noastre de tot felul. Batalia dlui Gabriel Andreescu nu este nici cu Sinodul BOR, nici cu Securitatea, ci cu o mare majoritate care de citeva sute de ori „se descurca“, se pune bine si cu autoritatea administrativa si cu cea a lui Dumnezeu.