OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 28-30 noiembrie a avut loc la Ierusalim o conferinta internationala cu tema „Moses Gaster – savant, rabin, lider sionist“, organizata de Centrul de Studiere a Evreilor din Romania, din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim, in colaborare cu Institutul Cultural Roman.
Dupa studiile de licenta la Bucuresti, Moses Gaster (1856-1939) a studiat la seminarul teologic evreiesc din Breslau si, in paralel, si-a dat doctoratul la Leipzig. Gaster a studiat folclorul si literatura veche romaneasca, de la inceputuri pina in 1830, si a publicat Crestomatia Romana. El a conferentiat despre limba si literatura romana la Universitatea din Bucuresti in perioada 1881-1885. in anul 1885 a fost expulzat din Romania din cauza activitatii sale sustinute pentru acordarea de drepturi cetatenesti evreilor. Dupa expulzare s-a stabilit la Londra. Gaster a fost invitat sa conferentieze la Universitatea din Oxford. El a continuat in Anglia studiile sale de folclor, devenind chiar presedintele Societatii britanice de folclor.

in 1891 guvernul roman a anulat decretul de expulzare si i-a acordat Ordinul National „Pentru Merit“, dar Gaster a refuzat sa se intoarca in Romania, raminind la Londra, unde din 1887 indeplinea functia de sef rabin al comunitatii sefarde. in paralel cu activitatea stiintifica si religioasa, Gaster a dus o importanta activitate sionista, participind ca unul dintre lideri, alaturi de Theodor Herzel, la primele congrese sioniste.
La conferinta din Ierusalim au participat cu comunicari, printre altii, prof. Mircea Anghelescu, de la Universitatea Bucuresti (U.B.), Victor Eskenasy, de la Radio Europa Libera, Lucian-Zeev Herscovici, de la Biblioteca Nationala din Ierusalim, prof. Moshe Idel, de la Universitatea Ebraica (U.E.), dr. Miri Iosub-Shalom, de la Universitatea Beer-Sheva, dr. Aharon Kedar (U.E.), prof. Dov Noy (U.E.), prof. asoc. Andrei Oisteanu (U.B.), dr. Ovidiu Pecican, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, dr. Liviu Rotman (U.B.), dr. Leon Volovici (U.E.), prof. Eli Yassif, de la Universitatea Tel Aviv.

Voi incerca in cele de mai jos sa punctez citeva din ideile principale cuprinse in comunicarile prezentate. Vorbind despre semnificatia aniversarii a 150 de ani de la nasterea lui Moses Gaster, Leon Volovici a aratat ca aceasta importanta personalitate, iesita din sinul evreimii din Romania, cu o bogata activitate ca lider al miscarii pre-sioniste, este „intr-o mare masura si pe nedrept un necunoscut pentru mediul israelian“.
Explicatia acestei situatii poate fi cautata in personalitatea multilaterala a lui Gaster. A fost in acelasi timp un savant roman si european reputat, dar si un ebraist cu studii minutioase si innoitoare. Desi askenaz, a fost rabin al comunitatii sefarde, a publicat in presa culturala romaneasca, dar si in presa evreiasca. in gindirea lui Gaster – a spus Volovici – „nu exista antagonism intre religiozitate si modernitate, pentru ca religiozitatea e o expresie a culturii si inteligentei“. insa – a adaugat vorbitorul – „modernizare nu inseamna abandonarea traditiei, nici a identitatii evreiesti, ci o asumare a ei din perspectiva moderna, prin cultura si educatie“.
Savantul erudit, obisnuit sa studieze manuscrise vechi, a fost in acelasi timp un lider comunitar activ, actionind, dupa imprejurari, pentru drepturi cetatenesti pentru coreligionari, dar si pentru organizarea emigrarii evreilor in Eretz Israel.

Vorbind despre portretul intelectual al lui Moses Gaster, prof. Moshe Idel a subliniat ca avem de-a face cu o personalitate complexa, cercetator de cronici vechi romanesti, dar si de documente ebraice din Evul Mediu, colectionar pasionat de manuscrise, erudit al culturii clasice europene, filolog roman de prestigiu, atras in mod special de studiul folclorului, de magie si de scrieri apocrife.
Gaster a studiat Caballa si mistica evreiasca, dind dovada de curaj teologic, mergind de multe ori in opozitie cu parerile acceptate in mod curent. Prof. Idel a afirmat ca, desi Gaster a avut in mod inevitabil si greseli in studiile sale, s-a remarcat printr-o capacitate exceptionala de a deschide cai noi de cercetare. Se poate spune, de asemenea, ca nu a dat dovada de simt politic si, din pacate, n-a creat o scoala, nu a avut elevi care sa-i continue opera. Este adevarat ca fiul sau, Theodor Herzel Gaster, a fost profesor de studii iudaice la Universitatea Columbia din S.U.A., dar nu se poate afirma ca acesta a continuat studiile tatalui sau.

Ovidiu Pecican a tinut o comunicare despre contributia lui Moses Gaster la descoperirea celui mai vechi document istoric romanesc, cunoscut sub numele de Codex Sarcu, dupa numele detinatorului manuscrisului, care a fost publicat in 1937 in Revista Istorica Romana de catre Nicolae Cartojan. Fiind scurt si incomplet, documentul a fost, din pacate, neglijat de cercetatori. Autorul comunicarii a atras atentia asupra importantei acestui text, care a fost scris in jurul anului 1600 si cuprinde informatii despre domniile lui Radu de la Afumati, Mircea Ciobanu si Alexandru Mircea, fiind probabil cel mai vechi document istoriografic din Tara Romaneasca.

Dintre toate activitatile sale, Gaster s-a evidentiat in mod special ca folclorist. Despre Gaster ca folclorist au prezentat comunicari profesorii israelieni Eli Yassif, Dov Noy si dr. Niri Yousov-Shalom. Ei au scos in evidenta meritul deosebit al lui Gaster in domeniul studiului comparat al folclorului pe baze istorico-geografice, exprimind conceptia umanista a savantului conform careia „diferitele popoare sint ramuri ale aceluiasi copac“. Moses Gaster a studiat modul in care basmele populare au migrat in diferite culturi. El considera ca folclorul s-a pastrat nu numai in forma sa orala, ci si in cea scrisa. Mai mult decit atit, Gaster considera ca din literatura scrisa folclorul poate fi preluat si raspindit sub forma orala. Gaster a studiat atit folclorul romanesc, cit si pe cel evreiesc din Evul Mediu, publicind surse deosebit de valoroase in aceste domenii, care servesc ca documentare pentru cercetatorii actuali.

O foarte interesanta comunicare a prezentat Andrei Oisteanu, despre dualismul religios in Europa de Sud-Est in abordarea diversilor savanti care au studiat aceasta tema, de la Moses Gaster si B. P. Hasdeu pina la Nicolae Cartojan, Lucian Blaga si I.-A. Candrea, de la Emil Turdeanu si Romulus Vulcanescu pina la Mircea Eliade si Ioan Petru Culianu.
Conform legendelor cosmogonice, la inceput peste tot era numai apa si pe deasupra umblau Dumnezeu si Dracul. Lumea a fost creata prin conlucrarea si infruntarea dintre Dumnezeu si Diavol. Cosmogonia dualista genereaza o mitologie dualista. „Fata de monoteismul constringator, afirma Oisteanu, dualismul este un principiu mai lax si mai popular, fiind mai usor de perceput“.

Gaster si Hasdeu au sustinut ca dualismul religios iranian a supravietuit si a ajuns la romanii din sudul Dunarii prin scrierile si legendele apocrife ale sectei bogomilice, create de eresiarhul bulgar Ieremia Bogomil. Candrea si Cartojan au sustinut ca originea cosmogoniei dualiste este combinata, indo-iranica. Mitologia dualista ar fi putut veni in Balcani prin stapinirea mongola din Evul Mediu. Eliade a emis ipoteza unei origini „autohtone“, adica ramasite ale unor credinte religioase din substratul traco-scitic, contaminate cu elemente dualiste, maniheiste si bogomilice. Culianu credea ca dualismul religios a fost mereu „reinventat“ in diverse locuri si in diferite forme. El considera influenta bogomilismului pe teritoriul romanesc ca fiind redusa si de aceea a optat pentru solutia influentei mitologiilor turco-tatare.
Concluzia lui Oisteanu este ca „problema originii dualismului religios in mitologia folclorica romaneasca a ramas practic nerezolvata. Ecuatia isi asteapta in continuare solutia. Aventura initiata in urma cu aproape un secol si jumatate de Gaster si Hasdeu continua si astazi“.

Profesorul Mircea Anghelescu, intr-o comunicare intitulata Gaster si literatura romana: o reevaluare din perspectiva moderna, a subliniat ca savantul a preferat, totusi, literatura studiilor filologice. El a impartit istoria literaturii romane in trei epoci: slavona, fanariota si moderna. Gaster considera ca numai literatura poate exprima starea unei epoci si acorda o mare importanta teatrului, care are un efect mai direct asupra societatii.
O comunicare care a suscitat numeroase discutii a fost cea a lui Liviu Rotman, intitulata Vizita lui Gaster in Romania sau sindromul impacarii si uitarii. Este vorba despre vizita lui Gaster in Romania din anul 1921, la invitatia guvernului roman, care a fost primita cu un entuziasm cvasiunanim de opinia publica romaneasca.

Flatat de primirea care i s-a facut, Gaster a uitat cu desavirsire afrontul exilarii sale si, in discursurile sale apologetice, a incercat sa minimalizeze pericolul antisemit. El s-a opus autonomiei comunitare, ceruta de cei care luptau pentru recunoasterea drepturilor minoritatilor. Gaster, care se certase in 1919 cu Haim Weitzman si se retrasese din conducerea miscarii sioniste, vedea atunci, in 1921, in integrarea evreilor in societatea romaneasca o solutie viabila pentru problema evreiasca. Desigur, ulterior se va vedea ca se inselase si ca, de fapt, participase la o campanie propagandistica pentru imaginea Romaniei in strainatate. Atitudinea sa a fost criticata in presa evreiasca, inclusiv in ziarul Curierul israelit, care reprezenta cercurile asimiliste. Asa cum s-a precizat in timpul discutiilor, in 1921 miscarea sionista trecea printr-o criza grava (emigratia in Eretz Israel incetase). Astfel se explica atitudinea ambigua adoptata de Gaster, care pe de o parte isi pierduse speranta in solutia sionista, iar pe de alta parte, fiind flatat de primirea care i s-a facut, s-a lasat atras de mirajul unei posibile solutii prin integrare.

Conferinta de la Ierusalim a prilejuit un schimb de idei si informatii valoros intre cercetatorii din Romania si cei din Israel. La reusita conferintei au contribuit Aharon Kedar, directorul Centrului de Studiere a Evreilor din Romania din cadrul U.E. si Madeea Axinciuc, directorul Institutului Cultural Roman din Tel Aviv. O mentiune speciala se cuvine doamnei Ditza Goshen, pentru exceptionala organizare a lucrarilor conferintei.
Se poate spune ca aceasta conferinta internationala, impreuna cu lansarea la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a volumului Necunoscutul Gaster. Publicistica culturala, ideologica si politica, datorat Mariucai Stanciu (Editura Universitatii din Bucuresti, 2006), ne-au dat prilejul de a comemora 150 de ani de la nasterea fascinantei personalitati care a fost savantul, rabinul si liderul sionist Moses Gaster.


Haifa, 12 decembrie 2006