Dan DUTA - directorul ICR Praga
ICR Praga a sprijinit anul acesta atit financiar, cit si logistic participarea unui curator si a 12 artisti din Romania la Bienala de la Praga. Cum argumentati sprijinul atit de consistent oferit de ICR Praga artistilor romani?
Dupa cum se stie, arta contemporana romaneasca este mai putin cunoscuta decit ar merita peste hotare. Desi sint citiva artisti care si-au format deja un nume pe piata culturala internationala, cum ar fi, de pilda, Dan Mihaltianu ori Iosif Király, ne-am gindit ca aceasta Bienala ar fi o foarte buna oportunitate de a sprijini expunerea productiilor artistilor romani si de a atrage atentia pe plan international asupra artei tinere romanesti, pe care o consider o arta exploziva si de mare talent.
Desi noi ne organizam activitatea pe ani tematici, iar anul acesta este anul filmului si al teatrului, desfasurarea acestei Bienale era o ocazie mult prea importanta pentru a nu sprijini cu interes arta contemporana din Romania.
Ati sprijinit si anterior desfasurarea unor proiecte de arta contemporana romaneasca la Praga?
Desigur. Am mai sustinut in noiembrie anul trecut o excelenta expozitie de arta video a lui Romeo Pervolovici, in cadrul Zilelor Culturale Romanesti la Praga, si vom sustine, de asemenea, un stagiu de trei luni al Alexandrei Croitoru, organizat in colaborare cu Fundatia Futura, care se va incheia cu o expozitie la sfirsitul acestui an.
Participarea romaneasca de anul acesta va motiveaza sa mai sustineti si proiecte de arta contemporana la Praga?
Cu siguranta. Anul 2009 va fi organizat tematic ca „an al artelor plastice“ si credem ca vom putea sprijini un numar mult mai mare de proiecte dedicate artei contempoane romanesti. Interesul crescut pentru arta romaneasca se reflecta nu doar in faptul ca participam la aceasta Bienala cu un curator si 12 artisti in patru dintre sectiunile evenimentului, ci si la nivelul concurentei vizibile dintre Fundatia Futura si Bienala de la Praga de a atrage cit mai multi tineri artisti din Romania.
Este incurajator faptul ca ICR Praga sprijina in intregime participarea romanilor la aceasta Bienala, acesta fiind unul dintre atuurile a ceea ce pare sa se contureze intr-o noua strategie a ICR.
Am considerat de datoria noastra sa sprijinim cu toate instrumentele financiare si logistice pe care ni le permite legea sejurul si participarea artistilor romani la Praga. Sintem, intr-adevar, doar doua persoane implicate in organizarea activitatilor ICR Praga, respectiv eu si colega mea Veronica Miclea, insa am reusit sa controlam situatia. in ceea ce priveste o noua strategie a ICR, politica noastra se orienteaza, in principal, in ultimii doi ani si ceva, in special in directia sprijinirii tinerilor si talentatilor artisti romani care nu au posibilitatea de a iesi din cercul strimt al mediului in care se pot manifesta. Se poate vorbi, intr-adevar, despre un risc in investitie, insa, sa zicem ca daca avem o gradina de plante, dintre care nu stim care vor face flori si care nu, sint de parere ca este esential sa le udam pe toate. Dupa cum se vede, centrele culturale ale altor tari promoveaza in special arta tinerilor artisti, si as da aici exemplul Centrului Cultural Ceh din Bucuresti, care incurajeaza tinerii artisti contemporani cehi sa expuna cit mai mult in Romania.
Puteti mentiona lucrari care v-au atras atentia in mod deosebit?
M-au impresionat foarte tare colajele fotografice ale dlui Mihaltianu, care se doresc a fi o derulare in viteza a ultimilor 20 de ani de comunism, din ’70 pina in ’90, ani care au trecut peste noi intr-o etalare socanta a dimensiunii balcanice a vietii politice romanesti si a vietii intime a fiecaruia dintre noi. Aceste colaje sint acompaniate de un CD de pe care sint redate cintece romanesti la moda in acei ani, asa cum au ramas in mintea unui om care a trait in acea perioada, dupa cum se exprima dl Mihaltianu. Este o realitate inglobanta si intima redata fotografic si sonor. As mai mentiona subtilele colaje fotografice ale lui Iosif Király, pe care le-am mai vazut si cu alte ocazii, care pun din nou in evidenta subtilitatea metaforica a acestui artist si pedagog de exceptie, desenele lui Ciprian Muresan si proiectul lui Matei Bejenaru. Ma bucur ca aceste lucrari pot fi vazute de critica de specialitate europeana.
Interviu realizat de Catalin GHEORGHE

