2010: un an prolific în traduceri

Autor: Silvia DUMITRACHE | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Deşi aflat tot sub semnul crizei, la fel ca 2009, anul care tocmai s-a încheiat a arătat, încă o dată, că piaţa editorială a traducerilor reuşeşte să fie în pas cu cele mai noi apariţii din străinătate, precum şi să repună în circulaţie cărţi celebre, care nu au mai beneficiat de reeditări de ani buni. Ca întotdeauna, domeniul privilegiat a fost cel al prozei, dar şi în ceea ce priveşte poezia, eseul şi teatrul au existat cîteva apariţii notabile.

La doar cîteva luni de la publicarea în limba engleză, romanul Luka and the Fire of Life de Salman Rushdie a fost accesibil cititorului român prin traducerea Danei Crăciun, la Editura Polirom: Luka şi Focul Vieţii, un basm contemporan, continuînd linia magicului şi a fantasticului din mai vechea sa scriere, Harun şi Marea de Poveşti. Şi în ceea ce-l priveşte pe Paul Auster, un alt scriitor deja clasic, traducerile româneşti se menţin în pas cu ultimele sale creaţii: cel mai nou roman al său, Un om în întuneric, care abordează tema extrem de actuală a terorismului, pe fundalul evenimentelor din 11 septembrie 2001, a apărut la Polirom, în traducerea Danielei Rogobete.

Demne de semnalat sînt şi două distopii: SchrummSchrumm de Fernand Combet (Editura Cartier, traducere de Corina Ungurean) şi Memoriile unei supravieţuitoare de Doris Lessing (Editura Polirom, traducere de Mihaela Negrilă), scriitoare revenită în centrul atenţiei după cîştigarea Premiului Nobel, în 2007. Tot din rîndul nobelizaţilor, Naghib Mahfuz şi J.M. Coetzee au fost prezenţi prin romanele Pălăvrăgeală pe Nil (apărut la Polirom şi tradus din arabă de Nicolae Dobrişan) şi, respectiv, Epoca de fier (Humanitas Fiction, traducere de Irina Horea).

Unul dintre scriitorii spanioli cei mai bine primiţi de critică, dar şi de public, Carlos Ruiz Zafón, a fost şi el prezent în rîndul traducerilor din 2010: după ce i-a publicat, în 2005, romanul care l-a făcut celebru, Umbra vîntului, şi în 2009, Jocul îngerului, Editura Polirom a găzduit ultimul său roman, Marina, în traducerea Ilenei Scipione.

Dezinhibată, aducînd o nouă perspectivă asupra sexualităţii feminine în literatură, aşa cum se observă şi la Zeruya Shalev, Erica Jong este una dintre cele mai proaspete şi controversate voci feminine din literatura contemporană. Romanul care a făcut-o celebră şi care, timp de mai bine de 30 de ani de la apariţia sa (în 1973), a continuat să fie la fel de incitant şi pasionant, Teama de zbor, a apărut şi la noi, în traducerea Monicăi Vlad, la Editura Trei.

În 2010, literatura din spaţiile vecine a fost privilegiată de traducerile româneşti. Dubravka Ugresic, scriitoare croată, care acum locuieşte în Olanda, a devenit cuoscută publicului român atît prin traducerea romanului său Ministerul durerii (Polirom, în traducerea Octaviei Nedelcu), cît şi prin prezenţa sa la Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti, din octombrie 2010. Ádám Bodor, scriitor maghiar, născut în Ardeal, oferă una dintre cele mai lucide şi crude oglinzi asupra sistemului opresiv comunist: Mirosul puşcăriei (Curtea veche), Vizita arhiepiscopului (Polirom), Zona Sinistra (Humanitas) – toate în traducerea lui Marius Tabacu. Andrzej Stasiuk, scriitor polonez, este prezent în traducerile româneşti din 2010, cu Nouă şi Fado, ambele în traducerea Cristinei Godun, la Editura Rao.

Nu numai literatura europeană şi cea americană au intrat în atenţia traducerilor româneşti din 2010: Zeruya Shalev, cea mai proaspătă voce a literaturii israeliene contemporane, autoare a bestsellerului Soţ şi soţie, apare, în 2010, pe piaţa românească, cu Thera (Editura Polirom), ultimul volum al unei trilogii din care mai fac parte romanele Viaţa amoroasă (1997) şi Soţ şi soţie (2000). Tot din literatura israeliană, merită de semnalat traducerea cărţii lui Aharon Appelfeld, Pe neaşteptate, dragoste (Editura Polirom, în traducerea lui Any Shilon, cea care a semnat şi traducerea din Zeruya Shalev). Dacă vorbim de literatură israeliană, nu îl putem omite, desigur, pe Amos Oz: Editura Humanitas fiction a publicat cele mai noi scrieri ale sale: Deodată în adîncul pădurii, în traducerea Danei Ligia Ilin, şi Să nu pronunţi: noapte (traducere de Marlena Braeşter).

Nici literatura japoneză nu a lipsit din rîndul traducerilor din 2010: Polirom a continuat să traducă din Ryu Murakami, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori japonezi: în 2010, în traducerea lui Florin Oprina, a apărut romanul Audiţia, scris în 1997 şi ecranizat cu succes în 1999 de către Takashi Miike.

Din spaţiul islamic, Humanitas Fiction aduce vocea lui Tariq Ali, scriitor de origine pakistaneză: La umbra rodiului, în traducerea Ligiei Caranfil, iar la Editura Art, scriitoarea franco-iraniană Marjane Satrapi este prezentă cu romanul în benzi desenate Broderii, descris drept „un Sex and the city iranian“.

În ceea ce priveşte eseurile, este de semnalat Prizonier în propriul corp al lui Guillaume de Fonclare, în traducerea Anei Mihăilescu, la Editura Spandugino. Autorul, care a fost recompensat cu Premiul „Jacques de Fouchier“ din partea Academiei Franceze şi Prix Essai France Televisions, a făcut şi o vizită în România, la invitaţia Editurii Spandugino, în octombrie 2010.

Printre reeditările notabile ale anului 2010, trebuie menţionată publicarea, la Editura Polirom, a celebrei trilogii Sexus, Plexus, Nexus de Henry Miller, în excelenta traducere a Antoanetei Ralian. La 50 de ani de la apariţia cărţii care a revoluţionat modul de a recepta şi de a scrie literatură erotică, Henry Miller este încă o figură controversată. Tot în traducerea Antoanetei Ralian, la Editura Art s-au republicat patru piese de teatru ale lui Tennessee Williams (Un tramvai numit Dorinţă, Trandafirul tatuat, Pisica pe acoperişul fierbinte şi Noaptea iguanei), în volumul Un tramvai numit dorinţă. Pisica pe acoperişul fierbinte.

Din celebra „lost generation“ a perioadei interbelice americane, F. Scott Fitzgerald este readus în atenţie şi cu altceva decît cu arhicunoscutul roman Marele Gatsby: în 2010, a fost rîndul pentru Dragostea ultimului magnat (Polirom, în traducerea lui Ciprian Şiulea).

Tot în rîndul reeditărilor, de această dată de poezie, cea mai notabilă apariţie este volumulHowl şi alte poeme. Antologie 1947-1997 (Polirom, traducere de Domnica Drumea şi Petru Ilieşu), cuprinzînd nu numai Howl sau Kaddish, poemele-emblemă pentru Allen Ginsberg, ci şi poeme mai noi, de după 1990.

La categoria memorialistică, este de semnalat volumul Mărturisesc că am trăit de Pablo Neruda, la Editura Vellant, în traducerea Luminiţei Voina-Răuţ, volum care cuprinde amintiri din întreaga existenţă zbuciumată a poetului.

2010 s-a dovedit un an favorabil traducerilor, publicul român avînd acces la creaţii literare dintre cele mai variate, din spaţii culturale diferite. Să sperăm că şi 2011 va urma acelaşi traseu.