Primisem articolul din aceste doua pagini, scris de Nichita Danilov, cu ceva vreme in urma, sa fie trei sau patru saptamini. L-am tot aminat, fie din motive de spatiu, fie din cauza unor subiecte mai urgente, de actualitate culturala. in ziua cind l-am pus in pagina, saptamina trecuta, s-a intimplat ceva neobisnuit. Agentiile de presa au relatat ca, in proportie de 99 la suta, arheologii rusi cred ca au gasit ramasitele printesei Maria si pe cele ale fratelui ei, Alexei, copiii ultimului tar al Rusiei. Vazusem aceste stiri si ma tot intrebam de ce a vrut Nichita Danilov sa scrie despre asasinarea ultimului tar al Rusiei, Nicolae al II-lea, omorit de bolsevici impreuna cu familia sa la Ekaterinburg, in muntii Urali. Ce imbold secret l-a facut sa anticipeze, cu mai bine de o luna inainte de descoperire, ca se va vorbi din nou despre uciderea familiei tarului?
Sa revenim la informatiile furnizate de agentiile de presa. „Osemintele descoperite la Ekaterinburg, presupuse a apartine tareviciului Alexei si printesei Maria, copiii ultimului imparat al Rusiei, Nicolae al II-lea, au fost trimise la laboratorul medico-legal din regiunea Sverdlovsk pentru analize“, informeaza agentia Interfax. Cercetatorii au descoperit doua schelete (un baiat in virsta de 10-13 ani si o tinara in virsta de 18-23 de ani), gloante de calibre diverse si fragmente dintr-un recipient din ceramica din acelasi tip precum cele descoperite in zona, in 1991. Atunci, in 1991, potrivit cotidianului rus Izvestia, arheologi rusi si britanici gasisera, intr-o padure din apropiere de Ekaterinburg, citeva schelete, care ulterior au fost identificate drept cele ale tarului Nicolae al II-lea, ale sotiei sale Alexandra si ale trei dintre fiicele lor. Patru alte schelete ar fi apartinut unor angajati ai familiei imperiale, printre care s-a numarat si medicul lor. Tarul, sotia si cele patru fiice ale lor, medicul de familie si alti trei servitori au fost ucisi la Ekaterinburg in iulie 1918.
Nu se stia care ar fi fost soarta celorlalti copii, Maria si Alexei, de ce nu li s-au gasit scheletele alaturi de ceilalti membri ai familiei. inainte de executie, familia imperiala a fost mutata intr-un oras controlat de Armata Rosie, la Ekaterinburg. Tareviciul Alexei era grav bolnav. Cei insarcinati cu executia au executat repede ordinul lui Lenin, intr-o noapte, in subsolul unei case. Cadravele au fost mai intii aruncate intr-un put de mina, pe urma au fost duse intr-o groapa comuna dintr-o padure; cel insarcinat cu executia, Iakov Iurovski, a turnat acid sulfuric peste chipurile mortilor si a acoperit groapa comuna cu traverse de cale ferata. in graba ascunderii urmelor, e posibil ca Maria si Alexei sa fi fost ingropati in alta parte. Asa s-ar explica aceasta noua descoperire a arheologilor rusi.
Iar acum inapoi la articolul lui Nichita Danilov. Strania coincidenta ar putea sa sune astfel: in momentul cind au fost reluate cautarile arheologice, Nichita Danilov incepea sa scrie textul. Cit timp a durat asteptarea, pina cind articolul a fost incredintat tiparului, nu fusesera terminate cercetarile. Cind arheologii rusi au avansat ipoteza gasirii osemintelor copiilor tarului, Alexei si Maria, s-a produs strania potrivire, un text literar capata sustinere stiintifica.
Nu vrem sa dovedim nimic prin aceste rinduri. Pur si simplu, am intregit povestea unui articol. Pentru ca, dincolo de datele stiintifice, ramine sa ne intrebam si sa ne inchipuim, impreuna cu Nichita Danilov: ce facea Lenin in dimineata imediat urmatoare, dupa asasinat? Asa poate incepe literatura.

