Cînd vă gîndiţi să
realizaţi un proiect pentru industria jocurilor video, pe ce puneţi
accentul?
În general, atuul nu este al
proiectului, ci al echipelor. Fiecare echipă (Gameloft avînd
numeroase echipe) are un set de atuuri proprii, dezvoltate de-a
lungul timpului. Unele echipe au membri cu experienţă
cinematografică și de animaţie bogată, altele au designerii cu un
simţ foarte bun al interactivităţii simple, directe. Nu încercăm
să omogenizăm acest aspect, nici nu am avea cum.
Animaţia este atuul? Scenariul? Cine
„regizează“ jocurile video produse la noi?
Întrebarea vine la un moment
relativ potrivit. În ultima vreme device-urile pe care lucrăm
(în general device-uri mobile - precum Apple iPhone și iPad)
au cunoscut o dezvoltare tehnică extrem de accelerată, dezvoltare
tehnică care a permis, printre altele, și creșterea ambiţiilor
noastre, inclusiv cinematografice (în sensul dat cuvîntului
în cadrul unui joc). Elementul cinematografic de bază –cutscene-ul (mica secvenţă filmică, non-interactivă care de
obicei împinge naraţiunea jocului în faţă) – a
devenit suficient de complex, încît întrebarea
„cine îl regizează?“ să fie validă. Răspunsul este că
vom studia în studiouri noţiunea de „game director“, care
nu s-ar traduce prin „regizor al jocului“, ci mai degrabă
„director de joc“ – mai exact o persoană care supervizează
aspectele noninteractive ale unui joc cu un accent pus pe redarea de
emoţii și pe intervenţia jucătorului.
În România se fac jocuri video care au succes la nivel internaţional?
Studioul Gameloft din București a avut
o sumă întreagă de succese – atît comerciale, cît
și de critică. Poate cel mai important constă în construirea
francizei NOVA – o serie de jocuri (ultimul lansat a fost NOVA2)
primite entuziast atît de consumatori, cît și de critici
– care a devenit în timp record una dintre francizele
importante ale Gameloft.
Ce reprezintă Gameloft pentru piaţa
românească şi internaţională a jocurilor video?
E o întrebare la care e relativ
greu să răspund obiectiv. Aș spune că Gameloft este pentru
România (prin studiourile sale din București și Cluj) un
centru important, vechi și „dovedit“ pentru creaţia de jocuri.
Este una dintre firmele care îndrăznește să producă jocuri
cu adevărat noi, să inventeze francize de la 0, cu ambiţii reale
de a fi cele mai bune jocuri, din toate punctele de vedere, pe
platformele pe care apar. Pentru piaţa internaţională, Gameloft
este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa jocurilor
pentru device-uri mobile. Avem în Gameloft București şi în
Cluj aproximativ 500 de oameni angajaţi, dintre care aproximativ 150
în creaţie propriu-zis.
De unde sînt recrutaţi?
Sursele de recrutare sînt
multiple – pentru activităţile tehnice, o bună parte vin de la
facultăţile aferente (Automatică, Cibernetică), pentru cele
artistice – de la facultăţile dedicate lor (Universitatea de
Arte, de Arhitectură). Foarte adesea, oameni foarte talentaţi vin
cu un background de pasiune și exerciţiu personal, sînt
autodidacţi și ne surprind cu portofolii impresionante făcute prin
studiu individual.
Cîţi animatori și regizori de filme de animaţie lucrează în acest domeniu?
Nu pot răspunde pentru întreaga
industrie – în Gameloft avem destul de mulţi oameni cu
experienţă în animaţia clasică și în regie, cred că
toţi lead animatorii de pe un proiect de creaţie provin din această
zonă.
Ce îi atrage pe tineri să
lucreze în această industrie?
Posibilitatea de a lucra la ceva cu
adevărat creativ. Toate jocurile făcute de Gameloft România
sînt „jocuri românești“. Profilul cerinţelor este
foarte creativ – pentru multe job-uri (de exemplu, programare) este
aproape singura ocazie de a exprima o idee în formă fizică și
de a obţine un feedback real de la un utilizator direct.
Învăţămîntul românesc
ajută această industrie? Există școli în care tînărul
se poate perfecţiona?
Pentru unele dintre discipline, în
special pentru cele tehnice, învăţămîntul românesc
are rezultate – este unul dintre motivele pentru care industria de
jocuri s-a dezvoltat destul de spectaculos în România,
faţă de vecinii noștri cei mai apropiaţi. Sesizăm și noi niște
lipsuri – în special legate de activităţile artistice 3D
(modelare, animaţie) și încercăm să compensăm prin
proiecte interne de training. Nu știu să existe școli de
perfecţionare, dar un avantaj al unei industrii „digitale“ este
că foarte multe informaţii pot fi absorbite on-line, de la școli
sau site-uri, sau chiar forumuri, unde se schimbă informaţie.
Ce aduce nou acest an pentru industria
de profil din România? Vor fi concedieri, angajări,
investiţii? Apar producători noi în ţară, apar jocuri video
românești?
Industria din România cred că
își va continua dezvoltarea în ritm normal. Am avut
studiouri nou-deschise în 2011 (inclusiv cel din Cluj pentru
Gameloft) și probabil vor fi și în 2012. Cheia unei
dezvoltări susţinute presupune disponibilitatea industriei de a
investi în dezvoltarea personală a angajaţilor și un interes
mai mare din partea Statului român în privinţa
activităţilor IT (atît din punct de vedere administrativ, dar
și în privinţa taxării, cît și la nivelul susţinerii
iniţiativelor de îmbunătăţire și modernizare a
învăţămîntului tangenţial acestui domeniu).
todoran.blogspot.com

