OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Frank Owen Gehry, pe numele sau adevarat Ephraim Owen Goldberg, este astazi unul dintre cei mai cunoscuti arhitecti americani, laureat al Premiul Pritzker in 1989. S-a spus ca lucrarile sale sunt reprezentative pentru societatea contemporana, pe care o reflecta prin ambiguitatea formelor sculpturale transformate in constructii neobisnuite, surprinzatoare. Proiectele si creatiile sale provoaca uimire, dar emana acea energie vitala necesara arhitecturii care le transforma in poli ai comunitatilor urbane si simboluri turistice ale oraselor in care sunt amplasate.

Arhitectura lui Gehry are o puternica latura revitalizanta, cel mai bun exemplu in acest sens fiind cladirea Muzeului Guggenheim din Bilbao, Spania.
Frank Gehry s-a nascut la Toronto in 1929, dar s-a stabilit in Statele Unite in 1947, unde traieste si astazi. Locuinta sa din California, Santa Monica reprezinta un exemplu timpuriu al arhitecturii pe care o va dezvolta de-a lungul vietii – riscanta si curajoasa in acelasi timp, prin imbinarea unor materiale considerate pina atunci „ne-arhitecturale“ (metal ondulat, carton, placaj, lanturi cu articulatii, otel inoxidabil, titan), expresie a unei cautari continue, aproape imposibil de incadrat intr-un stil anume.

Desi arhitectul neaga apartenenta la un stil sau curent de gindire ori de creatie, numele sau a fost deseori asociat miscarii deconstructiviste in arhitectura. Putem discerne insa o serie de elemente caracteristice lui Gehry.
Cladirile lui Gehry sunt caracterizate de linii curbe si forme sinuoase, imitind parca miscarea sarpelui sau unduirea pestelui in apa, intr-o incercare de a reda un alt simt al formei. Desi par accidente ale imaginatiei, ele sunt bazate pe o geometrie riguroasa, sustinuta deja de peste zece ani de programe pe calculator evoluate, imprumutate din industria aeronautica. Acestea inlesnesc materializarea viziunii arhitectului, obtinerea unor calcule exacte si estimari in privinta materialelor necesare constructiei.

Frank Gehry s-a dedicat atit arhitecturii private, cit si celei publice (muzee, sali de concerte, biblioteci, scoli si restaurante). El este insa intii de toate un artist si abia in plan secund un arhitect. Acceptat initial de comunitatea de artisti care i-a fost aproape de-a lungul intregii cariere (Jeff Koons, Richard Serra, Claes Oldenburg), Gehry si-a dorit si isi doreste producerea de spatii de expunere care sa puna in valoare lucrarile acestora. Legatura arhitectului cu lumea artistica se reflecta in numarul mare de muzee si sali de concerte proiectate: Muzeul Guggenheim din Bilbao, Muzeul de Design Vitra din Weil am Rhein, orasel aflat la granita germano-elvetiano-franceza, Muzeul MARTa din Herford, in Renania de Nord-Westfalia, Centrul Richard B. Fisher pentru artele spectacolului, de la Colegiul Bard din Statele Unite, sala de concerte Walt Disney din Los Angeles, Pavilionul din Millenium Park, Chicago. intelegerea arhitecturii ca o forma de arta se reflecta intr-o cautare constanta a formei sculpturale in arhitectura, care are drept rezultat un joc al volumelor si un dinamism al compozitiei. Prin urmare, creatiile sale au fost comparate cu muzica jazz, ea insasi un joc al improvizatiei. Desi forma de expresie creeaza un efect de dezordine sau chiar de ruptura cu mediul inconjurator, creatiile arhitectului american nu pierd din vedere aspecte legate de functionalitate si adecvare la context. Din acest punct de vedere, Frank Gehry a dovedit intotdeauna existenta unui sentiment al responsabilitatii fata de oras si fata de locuitorii sai, beneficiarii directi ai constructiilor sale.

Arhitectura lui Gehry este profund human-oriented, scopul sau fiind acela de a crea semnificatie in interiorul unei comunitati. Inovativa in cel mai inalt grad prin introducerea unor inventii formale care au rupt cu traditia, ea se arata a fi prietenoasa si apropiata de oameni. in viziunea lui Gehry, arhitectura trebuie sa trezeasca emotie, sentimente, chiar bucurie. Aceasta marturisire a arhitectului este foarte bine ilustrata in documentarul An Architecture of Joy, prezentat in numarul din noiembrie al revistei Igloo habitat &arhitectura. Filmul aduce in discutie si alte proiecte ale lui Gehry in afara celor mentionate, precum Muzeul Frederik R. Weisman din Minneapolis, cladirea Energie Forum Innovation din Bad Oeynhausen, centrul de conferinte al DG Bank din Pariser Platz, Berlin. Tot in numarul din noiembrie al revistei Igloo habitat &arhitectura puteti citi pe larg despre Muzeul Guggenheim din Bilbao, considerat un simbol al operei lui Gehry si unul dintre cele mai impresionante proiecte ale sale.