Nr. 624 din 18.05.2012

Eseistică
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Istorie
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2002   |   Iulie   |   Numarul 127   |   ARTE VIZUALE. ArTomis – ArTuborg

ARTE VIZUALE. ArTomis – ArTuborg

Autor: Oana TANASE | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Prin pozitia sa de initiator si coordonator al Simpozionului de Sculptura ArTuborg, Bucuresti, 2001, Marius Leonte isi asuma un experiment: invita alaturi de el alti sapte artisti plastici intr-un proiect integral finantat de Tuborg Romania. Nota distinctiva a acestui eveniment, ce poate fi inscris in marea familie a taberelor de sculptura din tara, era data anul trecut de locul de desfasurare ales – curtea fabricii Tuborg – si de intentia lui Marius Leonte de a provoca la scara monumentala conceptii de creatie plastica ale unor artisti indragostiti de diferite limbaje – un pictor, un ceramist, un sticlar, un sculptor in piatra si un sculptor in metal. Datorita profesionalismului, aventura s-a transformat intr-un centru de interes al anului, insasi Uniunea Artistilor Plastici din Romania apreciind energiile sculptorului Marius Leonte si oferindu-i „Premiul anului 2001 pentru Arta Ambientala si Instalatie“.
Anul acesta, Marius Leonte s-a lasat iscodit nu de tentatia experimentalului, ci de ambitia de a crea un context; increzator doar in proiectele care au o continuitate – caci astfel au si sansa sa fie consistente, valoroase – si-a propus ca cea de-a doua editie ArTuborg sa se desfasoare la Constanta, in cochetul si luminosul Port Tomis. Prin insolita deschidere, aceasta macro-instalatie sculpturala este gindita sa cistige atentia si increderea celorlalti in artistul roman.

Mecanismul a fost similar celui din anul precedent: artistii invitati – Aurel Vlad, Mircea Roman, Vlad Gherghiceanu, Horia Bojin, Vladimir Setran, Maxim Dumitras si Redin Abduraman– au propus proiectele si machetele pieselor, executia revenind doar tehnicienilor si unei echipe de la santierul naval, sub supravegherea coordonatorului. Invitat sa sugereze justa proportie a lucrarilor si sa gindeasca relatia lor cu spatiul, arhitectul Redin Abduraman a imaginat impreuna cu Marius Leonte linii de forta desenate in piatra pisata, subtil colorata, a parcului. Astfel, s-a obtinut si un dialog dinamic intre cele sapte lucrari monumentale in piatra si metal. Consistenta senina a piselor este adecvat sustinuta de culoarea tare, industriala, pentru care au optat artistii sau de vigurozitatea suprafetelor neslefuite ale metalului sudat ori ruginit. Traditiei, nota definitorie pentru Tuborg, ii putem gasi un corespondent in calitatea si autenticitatea surselor fata de care s-au pozitionat artistii. Aurel Vlad a optat pentru formula unor moduli clar decupati geometric, fara accidente, Obiectele bizantine hieratizind parca aerul, deschizind spre lumina.

Fascinat de legenda si gasind o rima a celor doua destine marcate de indepartari nostalgice, dureroase, de ceea ce este iubit – al lui Ovidiu si a lui insusi –, Mircea Roman, sculptor roman stabilit la Londra, imagineaza o uriasa cupa-templu in care urci spre carnea metaforei (Cupa lui Ovidiu). Timisoreanul Horia Bojin, de asemenea un artist cu experienta taberelor de sculptura monumentala, spatializeaza cu umor un festin cu Tuborg la mare si cauta atent un dialog spectaculos intre texturi si modalitati diferite de tratare a pietrei si a metalului. Structurat si exersat mai degraba cu delicatetea si minutiozitatea pieselor de orfevrerie, Vlad Gherghiceanu abordeaza tema viului in relatia lui cu materia si timpul. Acestei axialitati puternice ii aflam un raspuns in lucrarea lui Maxim Dumitras, Stup, metafora ce capteaza sensuri ale Locului/Locuirii dar totodata si miscarea fluxului marii.

Pentru pictorul Vladimir Setran glisarea dinspre bidimensional spre forma desenata in spatiu nu este una surprinzatoare atita timp cit plasticitatea si sinteza, abstractia tin de structura interioara: cubul metalic este suportul unui rafinat raport cromatic intre roz si ultramarin. Viul, fiinta ramin si pentru Marius Leonte nodul fierbinte, declansator de energii. Amplei sale serii de lucrari, al caror catalizator neo-expresionist este Fiinta, i se adauga o piesa curajos desfasurata, calitatea tactila a rugozitatii sudurii in tabla si a ruginii fiind din nou abil excerbata.
Apreciez aceasta a doua editie a simpozionului de sculptura ArtTuborg ca o fericita si exemplara intilnire intre industrie si arta, intre sculptra si ambient si va invit sa aveti incredere intr-un astfel de proiect care trebuie inscris in seria marilor proiecte europene.

 
 
 
Cele mai citite articole
Pe viaţă şi pe morţi
„Alba-neagra“ la Ministerul Educaţiei
BIFURCAŢII. Pornind de la cazul Ioan Mang
SOFTUL ROMÂN. Fluturi &Fluturoaice
A murit Irina Mavrodin
Cele mai comentate articole
Pe viaţă şi pe morţi
BIFURCAŢII. Pornind de la cazul Ioan Mang
SOFTUL ROMÂN. Fluturi &Fluturoaice
„Alba-neagra“ la Ministerul Educaţiei
A murit Irina Mavrodin
Cele mai recente comentarii
@ Paul Cernat
@ Marin
hm...
free
Fericitilor!
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire