OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Un eveniment cultural cu adevarat exceptional, prin calitate si prin implicarea pasionata a oamenilor de meserie care l-au pus la cale – lector univ. Dinu Dumbravician, Piet Gerards – graphic designer, David Quay – type designer, Warren Lee, Maud van Rossum – graphic designeri si Hanna Donker – a avut loc in perioada 19-22 noiembrie la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, catedra de design. Reprezentanti ai unei foarte vechi traditii si culturi ilustre a tiparuluitiparului, profesorii olandezi au lucrat alaturi de studentii romani, cu experimente practice dedicate caracterelor de litera, atit de cruciale pentru inteligibilitatea (nu doar lizibilitatea) si aspectul oricarei tiparituri, prin conferinte dedicate publicatiilor, designului grafic al acestora, prin prezentari de lucrari si edituri.

Oaspetii au adus o intreaga expozitie de carti, cu design si mesaj deosebite, de afise reprezentative pentru opera a 25 de designeri de renume olandezi, obiecte-creatii de design si mobilier de expunere. Intre acestia, sa-i amintim aici doar pe Piet Gerards cu afisele pentru evenimentul Balet Mecanic, unde i-am regasit pe Marcel Iancu si Tzara si pe Gerard Unger, creatorul unui spectaculos – prin efecte, caracter de litera – Gulliver, ecologic conceput pentru a salva spatiu tipografic si deci hirtie, adoptat din 2000 de USA Today.
Expozitia de la Galeria UNA a fost o ocazie de admira si de a aprofunda munca, efortul constant si investitia enorma de talent si gindire a pasionatilor creatori de caractere de litere olandezi dar si romani, pentru ca ea a avut si o sectiune studenteasca la care ne vom referi pe larg. Douazeci si patru de studenti romani si olandezi au fost prezenti cu cite o lucrare intr-o expozitie, care ea insasi a avut un design alert, cu o excelenta functie comunicativa vizuala, fiecare piesa fiind acompaniata de un cartonas discret, explicativ.

In ceea ce consideram a fi una dintre cele mai exceptionale expozitii de pina acum de la UNA Galeria, am intilnit afise, micro-carti, jocuri, toate reprezentind idei care incitau la explorare. Intre acestea am remarcat albumul dedicat satului Staphorts de Rémi Bouwer, un obiect cu o materialitate simpla si semnificativa pentru subiect (supracoperta de plastic imbraca precum o musama translucida o broderie populara olandeza), cu imagini pline de naturalete, careia i-ar putea face pandant o carticica debordind de spirit, atit in text si imagine, cit si in dialogul dintre ele, Optsceant (adica 18 ani!) al lui Dan Marhau unde, intr-o binevenita polemica cu zecile de reviste idiotizante adresate tinerilor, citim: „Stilistii recomanda: maninca mai putin, scapa de ochelari!“ etc. O reala profesiune de credinta intilnim intr-o alta frumoasa carte-obiect a lui Julien Arts, Art(s)ifacts: „the world is based on Art and I will support that the rest of my life“, in timp ce Catalina Raileanu creeaza o carte-jucarie pornind de la un caracter de litera ale carui avataruri de culoare si dimensiuni duc la un mic spectacol, de nebanuit sub coperta simpla.

Afisul lui Vlad Butucariu pentru expozitia Scoli de design din Romania combina simplitatea aparenta a imaginii – premisa a receptivitatii in genul afisului – cu impactul vizual, intr-o comunicare conceptuala de succes (curgerea cvasi-decorativa a cuvintului „design“, colorat diferit, sugereaza varietate si continuitate), in timp ce afisul op-art al lui Radu Manelici atrage privirea, intr-un demers ludic in care descifrarea devine factor de interactivitate. Tot pe descifrare s-ar putea spune ca mizeaza afisul studentilor olandezi pentru Art by the Sea, care citeaza, intr-o asociere cu redarea vizuala a marii, mai vechile pagini cu cifre produse de calculator si unde textul-cheie al afisului, scris cu litere microscopice, constituie de fapt modulul de compunere a imaginii majore-text.

Intorcindu-ne la „caracterul de litera“ – tema de workshop si expozitie – sa mentionam proiectul lui Horia Lazureanu, afise cu constructie grafica puternica, alb-negru, si un accent rosu, unde personajul Bauer Bodoni imagineaza simpatice creaturi precum „Bodonianimal“ si „Bodonisquirrel“ sau al lui Eefje Van Den Berg, unde Helvetica este protagonistul plin de succes si eleganta al unei mici carti. Acelasi demers interesant il notam si la Ana Tilca, al carei afis alb-oranj proclama hamletian „words, words, words“ si in cel cu o idee de tip puzzle, dedicat caracterului Kabel de Catalina Zlotea. Imaginea vesela, de tip desen animat, joaca rolul principal in proiectul original vizual al lui Titus Grigor, Teatrul Literelor, un subiect teatral, „About Myself“, fiind si tema afisului lui Kim Hoyer.

Pentru epoca noastra contemporana, lacoma de imagini, proiectul lui Beer Damen sa transformam o carte in ziar si viceversa, care face sa incapa articolele unui numar din New York Times intr-o carticica si, cu aplomb si ironie, transforma inclusiv imaginile in text, prin cite o descriere care le expune natura reala de fapte diverse cam plicticoase, pare a avea calitati de leac. La fel de incitanta este o alta carte-obiect, de Esther Lögers care, intr-o grafica totusi tinereasca, exploreaza tema amara a suferintelor psihice: My Sick Mind Lives in a Healthy Body.

O brosura-program a Academiei Gerrit Rietveld, cu un titlu incitant: Are You Alive or Not, Is there Nothing in Your Head?, se remarca printr-un voit parfum clasic – opera de design graphic a lui Sarah Charalambides si, tot in spiritul acestui workshop, vom mai mentiona afisul pentru un festival de teatru, muzica si arta plastica in Rotterdam – unde triunghiul, cercul sau patratul sint circumscrise ca simbol vizual fiecarei arte si devin fundament pentru un nou caracter de litera, creatie a lui Paul Janse. Proiecte interesante au prezentat si Anca Mateescu (dedicat piesei Scaunele), Bianca Albu (un policrom microafis interactiv), Merjin Van Essen, Laure Van Den Hout, Daniel Melse, Stefan Mihailov, Sanne Van De Goor.

Organizat cu exemplar si european profesionalism, incluzind si conferinte despre istoria designului grafic romanesc pina la 1900 – Rodica Popescu si intre 1900 si 1948 – Luminita Batali, workshop-ul a creat sali pline de studenti in Amfiteatrul Universitatii de Arte. Aici, editori de renume international precum 010 Publishers – arhitectul Hans Oldewarris – au prezentat politica si ideile lor editoriale dar si de afaceri, participind apoi la dezbaterea moderata de arh. Stefan Ghenciulescu si dedicata economiei designului, alaturi de Jan Henneman – ambasador al Culturii si Director in Ministerul de Externe Olandez, Jaap Werner – Ambasadorul Olandei la Bucuresti, Andreea Grecu – Director al Fondului Cultural National, Warren Lee – Amsterdam si Ovidiu Morar – Bucuresti, distribuitori de carte si editori, Arpad Zachi de la revista Arhitext.