Arta ceramicii scrie prin materiale si tehnicile ei o istorie a carei virsta este cea a umanitatii. Si totusi, in ultimele decenii, datorita asimilarii in zona ceramicii a noilor experimente ale artelor vizuale, insasi dezbaterea cu privire la statutul de arta aplicata sau decorativa a devenit irelevanta. Cald, prietenos-comunicativ, obiectul ceramic, fie el vas, figura ori compozitie spatiala/sculptura/instalatie, este un obiect in sine.
Cu zile in urma, in elegantul atelier al Gherghinei Costea, am avut sansa intilnirii cu un interesant grup de artisti ceramisti din Bucuresti: Daniela Faenis, Vasile Cercel, Ioana Setran, Cristina Russu. Argumentul si provocarea discutiei s-au datorat, in parte, domnului Valeriu Costea, care a regizat trei ore de prezentare a celui mai important eveniment din lumea internationala a ceramicii: intilnirea la Atena a membrilor Academiei Internationale de Ceramica, ocazie prin care institutia aniversa si cei 50 de ani de existenta.
Academia Internationala de Ceramica
Organizatie non-profit, al carui birou central are sediul in Muzeul Ariana din Geneva (Elvetia), Academia are scopul de a incuraja relatiile si comunicarea dintre ceramistii din intreaga lume, de a facilita relatiile lor cu institutiile si asociatiile culturale, muzeele, curatorii si colectionarii de arta. La fiecare doi ani, membrii Academiei se intilnesc pentru o serie de conferinte si prezentari, secondate de expozitii ample care radiografiaza temporal si geografic arta ceramicii. Anul acesta, Greciei i-a revenit rolul de organizator/gazda a evenimentului, iar expozitiile gindite pentru aceasta manifestare au fost prinse strategic in Olimpiada Culturala 2001-2004: 450 membri ai Academiei din 56 tari – artisti, reprezentanti ai unor institutii de invatamint, ai galeriilor, critici si colectionari –, un program dens al prezentarilor, doua expozitii ample datorate efortului lui Kostas Tarkassis – Balkan Contemporary Ceramics si Greek Contemporary Ceramics –, expozitia membrilor Academiei.
Les Manning
Despre intilnirea de la Atena ne-a povestit in seara respectiva domnul Les Manning, ceramist canadian, artist comunicational energic, curator, director de programe pentru 25 ani al Centrului de Arta din Banf (Alberta) si, in prezent, director al programelor de rezidenta al Medalta Potteries. Les Manning revenea din Atena si a acceptat invitatia lui Valeriu Costea de a intilni ceramistii romani, de a stabili astfel o punte de legatura si de a gindi impreuna proiecte viitoare.
Programul intilnirii Academiei, in Grecia, a fost mult mai ambitios decit cele anterioare: in cele cinci zile au fost condensate vernisajele, prezentarile video ale productiilor ceramice din diferite tari, vizite. Intentia organizatorilor de a-i determina pe participanti sa interactioneze si sa comunice dinamic a condus chiar la solutia unei croaziere, nu mai putin „saturata“ de discutii.
Mai mult, am descoperit cu surpriza, prin proiectiile diapozitivelor si prin comentariul lui Les Manning, o provocatoare sectiune in arta ceramicii contemporane din Canada. Este adevarat ca in spatiul la care parte dintre noi visam din deznadejde situatia artistilor ramine inca dificila, caci sistemul de sustinere financiara nu e foarte puternic. Si totusi, plusul lor este dat de forta unor centre culturale, iar in cazul ceramicii – de politica de revigorare a unor ateliere/fabrici precum Medalta, in care sunt invitate experimentele cele mai diverse, de la ceramica functionala, la sculptura, instalatie si performance ceramic. Ca artist, Les Manning marturiseste sensibilitatea cromatica a formarii sale ca pictor, initial, pentru ca volumul indelung cercetat si textura sa redeseneze trairea pe verticala in peisajul monumental-agitat al Albertei.
Balkan Contemporary Ceramics
In ultimii ani, zona geo-culturala a Balcanilor a atras tot mai mult atentia cercetatorilor vizualului. Bogata traditie ceramica, dar si interesantele formule ale artistilor contemporani isi recapata in prezent o pozitie bine meritata. Expozitia organizata la Atena cu prilejul intilnirii Academiei a incercat sa ofere o perspectiva proaspata asupra creatiei ceramice din Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Romania, Serbia si Turcia. Pentru fiecare tara a fost desemnat un comitet coordonator care i-a sugerat curatorului expozitiei posibile participari. Pentru Romania, comitetul a fost format din Cornel Ailincai, Gherghina Costea, Cristina Russu si Valeriu Costea, iar Ionel Cojocariu, Mihaela Lobont si Monica Paduret au fost artistii selectionati sa participe.
Cred ca indeosebi calitatea interdisciplinara a obiectului ceramic ar trebui mentionata ca amprenta generala a expozitiei: de la instalatia lui Spahija Sadik (Albania), la sculptura minimalista a lui Georgiev Hristov Gergi (Bulgaria), de la desenul conceptual culcat pe placa ceramica al Monicai Paduret (Romania) la instrumentele muzicale ale lui Kalsin Ayfer (Turcia). Evenimentul, asa cum mi l-a povestit cu prietenie Monica Paduret, a surprins si declansat noi proiecte, contacte culturale interesante. Si poate ca o sporita preocupare a institutiilor culturale din tara ne-ar oferi prilejul unei apropieri asteptate fata de domeniul creatiei ceramice contemporane.

