OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ce semnificatie poate avea aparitia unei noi galerii dedicate artei contemporane in contextul actual romanesc? Ce ar trebui sa facem ca sa le deschidem ochii celor din jur catre aceasta zona? Cine are nevoie de arta si de ce?
Valabilitatea acestui proces de deschidere, atit de necesar, este anulata de dezinteresul generalizat din chiar interiorul mediului care-si desfasoara activitatea in cadrul acestor coordonate. Arta devine pe zi ce trece o periferie a faptului cultural. O periferie traind in plin centru. Punctul ei de plecare este abandonat hazardului. Nepasarea care domina afara se regaseste si inauntru. Accentele impersonale, neconvingatoare se reiau la nesfirsit. Figurile sint aceleasi, la fel si reactiile. Faptul artistic risca se devina acelasi, iar noi riscam sa uitam cui ne adresam.

Luni 18 martie a fost redeschisa GALERIA Universitatii de Arta din Bucuresti. Evenimentul marcheaza repunerea in circulatie a unui spatiu expozitional, ce le ofera o sansa reala tinerilor artisti sa-si exprime ideile. Se redefineste astfel pozitia galeriei in contextul expozitional romanesc. GALERIA functioneaza intr-o noua formula manageriala, dorind sa promoveze atit proiecte apartinindu-le studentilor Universitatii de Arte, cit si proiecte care vin din partea studentilor din diferite centre de aici si de aiurea.
Organizarea expozitiei Colectia iarna/primavara constituie inceputul acestei aventuri. Colectia probeaza existenta unei mode intre mode. Apare astfel moda si modul ei de a se exprima. Proiectele individuale ale artistilor, studenti ai Universitatii de Arte, ofera o solutie proprie acestui concept. Relationarea proiectelor dezvolta un discurs aparte, acela al unei traduceri culturale proprii, al unui mod de a exista inauntrul sau in afara modei. Apar astfel doua intrebari. Ce inseamna sa fii la moda si ce se afla dincolo de moda?

Reactia artistilor
Genericul sub care s-au plasat artistii este acela al modei (trend-ului) regasite in interiorul faptului cotidian, al evenimentului personal, imaginat sau nu, in cel al obiectului gasit, plasat intr-un nou context sau in cel al unei realitati virtuale.
Expunerea mizeaza pe ideea definirii spatiului ca un intreg, constituit din instalatiile, interventiile si imaginile video propuse de artisti. Coerenta lucrarilor alcatuieste un site specific work, in care se apeleaza la fotografie, la arta obiectuala sau la valentele artei digitale. Spatiul degaja o atmosfera postminimalista.
Trimiterile directe la conceptualism se fac prin doua texte, parte integranta a expozitiei, unul primit din Berlin (Stefan Tiron), altul din Shanghai (Victor Ghiga), care expun pe scurt problematica trend-ului in arta si in mediul social din zonele respective.

Confirmarea acestui continut conceptual se regaseste in lucrarea Anei Banica, in interventia sa asupra spatiului GALERIEI, prin ritmarea unui aliniament de mostre rectangulare din plastic colorat, intre care sint inserate fotografii. Specularea ideii de moda se face prin fotografii, reprezentind un tors de femeie, imagine ce ne vorbeste despre adevarata moda a corpului nostru, cea care nu implica efemerul. Aceeasi atitudine minimalista se regaseste si in lucrarea Ioanei Nemes. Studenta la sectia Foto-Video, autoarea face un exercitiu de textura a hirtiei imbricate, in care rezerva prin contrast cromatic un loc important textului, ridicat la rang de slogan.
O interventie care are drept sursa autobiograficul si in care primeaza narativul este cea a lui Catalin Rulea. Secvente dintr-o poveste imaginata se reiau la nesfirsit, obsesiv. Interventia este largita prin impartirea unor cutii de chibrituri care reiau fotogramele, adaugindu-se in cutie si un minuscul text ce explica sfirsitul nefericit al „artistului-pistolar“. Fotografia, ca mod de redare a aspectelor efemere ale corpului, ale urmelor lasate de interventia modei, este propusa drept medium de Andrei Calangiu. Proiectul sau, Unisex, face apel la versiunile unei realitati lipsite de fardul aparentelor cu ajutorul unor portrete alb-negru, realizate cu obiectiv superangular care le mareste sordidul-expresiv. Moda, ca naratiune a identitatii private, este descrisa de lucrarea lui Emanuel Borcescu. Fotografia sa monumentalizeaza spatele unei haine. Un mesaj aproape criptic despre absurdul existentei ne lasa sa descifram monitorul adus in expozitie de Valentin Chinchisan.

Raluca Teodoru si Matei Arnautu fac apel la fotografie, insa sub forma desfasurarii rapide a secventelor de viata personala intr-un film. Inregistrare si documentare a unei experiente proprii, fotografiile, unite sub titlul United Grey of..., constituie o interogatie a subiectului asupra felului in care familiarul, privatul isi defineste identitatea prin moda.
Imaginea tip site, ce valorifica o realitate virtuala, apartinind diferitelor tipuri de soft aflate la moda, este prezenta prin grupul alpha channel lost frame surfers (Cosmin Nasui, Mihai Tarmure, Ioan Cocan). Ei jongleaza cu o anumita procesualitate a imaginii, in care ticurile modei sint transferate la nivelul obisnuintei de a folosi programele pe calculator.
Colectia iarna/primavara dezvolta acele afinitati elective necesare spectatorului pentru a intelege ce se afla dincolo de mode, intre mode.