Sticla optica detine potentialul absolut de lumina-culoare, duritatea si fragilitatea, exacerbate in perfectiunea muchiilor. Astfel, dificila prelucrare a bolovanilor de sticla optica sta la baza fascinatiei pe care o emana, de vreo doua decenii la noi, sculptura in cristal, pe care o slujesc citeva nume importante de creatori romani, precum Cristina Iliescu, Catalin Hrimiuc, Valer Neag, Vlad Cioroiu.
Dincolo de virsta de 50 de ani, asezam pe frontispiciul acestei arte numele de circulatie internationala al lui Matei Negreanu. Iar la nivel seniorial si interdisciplinar, sta creatia aflata in benefica ecloziune a designerului Alexandru Ghildus. Dupa o decada de activitate proiectiva in industria optica, Alexandru Ghildus imagineaza, incepind cu 1990, un regn de cristal cu vectori proprii de crestere. Este autorul unor brevete tehnice de colorare a cristalelor de sticla si de includere a scrierii gravate in ele. Inteligenta formala, sobrietatea gustului, purismul compozitiei definesc repertoriul de forme semnate de artist.
De cele mai multe ori prisme cu baza pe triunghi sau rectanglu, cristalele artistului tind spre cresteri pe axa verticalei si suporta cite o intersectare de volume, care provoca un raport intre culori si familii formale.
inaintind pe spirala imblinzirii materialului sau glacial, decupajul formelor va cistiga treptat in organicitate. Apar arcurile, volumele lenticulare, sectiunile de sfera. in expozitia cu care s-a inaugurat Galeria Galateca, din noiembrie 2001, artistul a lansat efectul de spartura – antonimul retoric al perfectiunii cristalului optic – si taselele de sticla care se intretes. Ghildus isi compune noile stratificari rugoase si accidentele „impresioniste“ ale muchiilor cu un bun dozaj „cartezian“.
Caci taierea, polizarea si apoi slefuirea lavei de siciliu racit se sprijina la Ghildus pe o etica profesionala exemplara, venita dintr-o educatie de analist al formelor.
Expozitia sa recenta, deschisa pe 10 septembrie la Galeria Galateca, intitulata Dinspre sticla spre sculptura, este un repertoriu seducator de noi directii stilistice, pe care se poate dezvolta mai departe „marca artistica Ghildus“: cioburi de sticla aglutinate in planuri ondulatorii, soclu-structura de lemn cu accent-intruziune de sticla optica sau ansamblu bricolat din varii materiale, aflate in perfect acord datorita transparentei pure a sticlei. Artistul conjuga de-acum sculptura in sticla optica si cu mobilierul, ambientul, instalatia, arta obiectuala. Ghildus coloreaza sticla cu parcimonie de bijutier art-deco, scrie in corpul cristalului caligrafic, dar indescifrabil, in cheia inventata de profesorul sau Ion Bitzan si introduce surpriza, incongruenta ironica dintre materiale, practicata in timpurile postmoderne. Cine cunoaste rigoarea de obelisc a trofeelor „Ghildus“ este invitat sa admire in aceasta expozitie pasari albastre luindu-si zborul dintr-un cuib, realmente din paie. Sau poate sa admire, de pe un colt de iarba life, scaune „rustice“ din cioburi compacte de sticla.

