Autor: 
Categoria: 
Expoziţii şi
tîrguri de Sînpetru
Timp de trei
zile, 27-29 iunie, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ a organizat un
astfel de tîrg al sfinţilor Petru si Pavel, care a reunit meşteri şi creatori
populari, din diferite zone etnografice ale ţării. Aceştia au prezentat
publicului vechile meşteşuguri practicate în lumea satului românesc. Covoarele,
ceramica, instrumentele muzicale, icoanele pe lemn şi sticlă, costumul popular
şi podoabele s-au întîlnit într-o formulă de expunere vie, similară cu aceea
din lumea rurală de dincolo de limitele parcului muzeal. O noutate a tîrgului
din acest an a fost prezenţa, ca invitaţi de onoare, a patru meşteri din
Republica Algeriană Democratică şi Populară (Ladmia Miloud – artizan metale,
Akliouat Smail – artizan împletituri, Meddah Nasreddine – artizan broderie),
însoţiţi de reprezentantul Asociaţiei Naţionale de Artizanat din Algeria
(Oumaziz Mohamed), care au făcut demonstraţii de măiestrie artistică. Tîrgul a
mai propus întîlnirea cu vechi cîntece lăutăreşti şi nu numai, susţinute de
rapsozii Tarafului din Morunglav, judeţul Olt, sau de Fanfara Armatei. Cîntecul
şi jocul tradiţional de pe Valea Someşului a fost prezentat de Ansamblul
Someşul Napoca. Nu a lipsit nici gastronomia tradiţională: cozonaci, plăcinte
poale-n brîu, turtă dulce, miere, acadele. Cei care purtau numele de Petru şi
Pavel au avut acces gratuit la eveniment.
Cu prilejul aceleiaşi sărbători
populare, pe 29 iunie, Muzeul Ţăranului Român a lansat o nouă provocare: „un
singur vernisaj, două expoziţii; o singură temă, două viziuni; un singur muzeu,
două lumi“ – după cum a fost anunţat în comunicatul de presă. Este vorba despre
deschiderea unei noi săli numite „Hrana care leagă“, ce întregeşte expunerea
permanentă a muzeului. În relaţie cu inaugurarea spaţiului amintit, a fost
organizată în Sala „Oaspeţi“ şi expoziţia temporară Hrana ţărănească care va
putea fi văzută până pe 29 septembrie. Reţinem din textul de prezentare a
expoziţiei: „Sîntem ceea ce gîndim, făptuim, vorbim, visăm. Dar în substanţa
noastră vie, sîntem ceea ce mîncăm. Îngerii nu mănîncă, se prefac doar. Noi sîntem
carne şi sînge de animal sacrificat, ne hrănim prin violenţă şi moarte, sîntem
lapte de femeie, de oaie, de vacă, hrană dulce şi blîndă, sîntem rod de plante
ucise ca grîul sau culese fără durere, ca mărul şi ciuperca. Sîntem, simbolic
vorbind, animalul ucis sau planta chinuită, îngropată, secerată, trecută prin
foc, materia martir care capătă putere prin sacrificiu iniţiatic“. Dintre
evenimentele înscrise în agenda lunii iunie a Muzeului Ţăranului amintim serile
culturale intitulate „Povestea vecinilor“. Pe data de 23 a avut loc o
prezentare a comuntăţii poloneze din România. Polonezii au venit cu poveşti,
expoziţii, poezie, muzici, dansuri şi mîncăruri tradiţionale precum bigos, pierogi,
prăjituri şi vin. Vecinătatea şi trăirile împărtăşite apropie oamenii. Prin
intermediul MŢR-ului am putut asculta, în cadrul proiectului „Puzzle“,
poveştile unor germani, armeni, evrei, maghiari, turci, francezi, greci, rromi,
bulgari, italieni, aromâni şi ale altora, ne-am uitat la fotografiile lor, am
luat cunoştinţă de cîntecele şi dansurile lor, le-am gustat mîncărurile. Toate
s-ar fi putut întîmpla într-un spaţiu „de nişă“, dar amintitul muzeu a preferat
să plaseze dialogul, ca de obicei, mai aproape de oameni, ieşind din
rigiditatea locurilor unde sunt impuse graniţe artificiale.
Estetica
nudului
Pe 26 iunie 2008,
a avut loc la Galeria de Artă Românească Modernă vernisajul expoziţiei
temporare Estetica nudului, realizată de Cabinetul de Desene şi Gravuri al
Muzeului Naţional de Artă al României. Expoziţia grupează 38 de lucrări (desene
şi gravuri) din repertoriul celor mai importanţi artişti români din prima
jumătate a secolului al XX-lea. Tema nudului, complet ocultată în iconografia
artei româneşti până la sfîrşitul secolului al XIX-lea, a devenit una dintre
preocupările majore ale picturii şi sculpturii din secolul al XX-lea. Desenele
sculptoriţei Miliţa Petraşcu (elevă a lui Brâncuşi) şi ale grupului de
avangardă – Max Herman Maxy, Marcel Iancu, Hans Mattis Teutsch, Corneliu
Michăilescu – sînt un pandant al expunerii pictorilor interbelici: Gheorghe
Petraşcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Nicolae Tonitza. Alături de aceştia,
desenele sculptorilor Dimitrie Paciurea, Ion Irimescu, George Apostu şi cel al
pictorului Corneliu Baba completează istoricul abordării acestei teme în
iconografia artei româneşti din secolul al XX-lea. Nudul realizat de Constantin
Brâncuşi este poziţionat în centrul acestei expoziţii, constituind, în viziunea
organizatorilor, principala cheie de lectură a direcţiilor stilistice deschise
de acesta în arta românească.
Arte plastice şi muzică la Cotroceni
Miercuri, 25
iunie, în Spaţiile Cantacuzine ale Muzeul Naţional Cotroceni, a avut loc
vernisajul expoziţiei Arta maghiară contemporană, eveniment desfăşurat sub
egida „Anului European al Dialogului Intercultural“. Evenimentul a fost
organizat de Administraţia Prezidenţială în colaborare cu Galeria
Körmendi-Csák, Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti şi Centrul Cultural al Republicii
Ungare la Bucureşti. Expoziţia, deschisă pînă pe 25 iulie, cuprinde operele
unor artişti maghiari importanţi, laureaţi ai Premiului Kossuth (cea mai înaltă
distincţie de stat acordată artiştilor din ţara vecină), aflaţi în colecţia
Galeriei „Körmendi-Csák“, precum: Schéner Mihály – pictor, grafician, sculptor,
ceramist, Sváby Lajos – pictor, Kokas Ignác – pictor, Schrammel Imre –
ceramist, Kerényi Jenö – sculptor. Galeria „Körmendi-Csák“ dispune de o
colecţie vastă şi totodată reprezentativă; din 1992 a fost prezentată atît în
Ungaria, cît şi în străinătate în numeroase muzee şi instituţii de cultură. În
mod constant, galeria împrumută lucrări muzeelor pentru realizarea unor
expoziţii de profil şi funcţionează în mai multe locuri din Budapesta şi la
Sopron. Colecţia conţine lucrări de pictură, sculptură, sticlă, ceramică, artă
textilă, fotografică sau carte de artă. Vernisajul a fost urmat de un recital
de vioară susţinut de Mălina Ciobanu, în vîrsta de 9 ani, elevă în clasa a
III-a la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă“ din Iaşi, acompaniată la
pian de Ioana Mihai de la Universitatea de Arte „George Enescu“.
Talentata
violonistă urmează în prezent cursuri de vioară la Universitatea de Arte
«George Enescu» din Iaşi, după ce a terminat deja toate cursurile pentru acest
instrument la nivelul clasei a XII-a! Mălina a lucrat deja cu marii violonişti
români Alexandru Tomescu, Şerban Lupu şi Mihaela Costea. În programul său
figurează lucrări semnate de Antonio Vivaldi, Ciprian Porumbescu, W.A. Mozart,
J. Brahms, H. Vieuxtemps.
RSS Feed
Newsletters