OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

În perioada iunie-noiembrie 2008, Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte, în sălile dedicate expunerii de arte grafice ale Ga-leriei de Artă Europeană, expoziţia Grigorescu şi pictorii-gravori ai Şcolii de la Barbizon. Acest nou proiect al Cabinetului de Desene şi Gravuri (din cadrul MNAR) propune 50 de lucrări: opt desene semnate de Grigorescu şi 42 de gravuri, litografii sau clişee pe sticlă, aparţinînd unor maeştri francezi reprezentativi în cadrul Şcolii de la Barbizon, a căror creaţie l-a influenţat pe artistul român. Dintre aceştia îi amintim pe Corot, Daubigny, Alexandre-Gabriel Decamps, Diaz de la Peña, François-Louis Français, Paul Huet, Jean-François Millet, Charles Jacque sau Théodore Rousseau. Grigorescu a ajuns în Franţa spre sfîrşitul perioadei de glorie a Şcolii, în 1862, cînd „barbizoniştii“ aveau deja un statut, iar oficialităţile începeau să le recunoască meritele şi să le cumpere lucrările. Pictorul român a asimilat în această perioadă ceea ce corespundea idealurilor şi pregătirii sale anterioare: redarea cît mai fidelă şi autentică a naturii.

După cum aflăm din comunicatul de presă al MNAR, pentru expoziţia menţionată au fost alese lucrări ale artiştilor francezi care trimit prin subiect şi efecte tehnice la desenul practicat de maestrul român. Selecţia a fost făcută dintr-un bogat patrimoniu de desen grigorescian şi gravură franceză din colecţiile muzeului. Cele mai multe lucrări ale artiştilor francezi au fost achiziţionate de doctorul Ion Cantacuzino (1863-1934) la Paris, pe parcursul unei lungi perioade, începînd încă din anii studiilor şi pînă în preajma Primului Război Mondial.

Salutări din Cîmpulung

Pe 12 iunie, la Muzeul Ţăranului Român, în Sala Acvariu, a avut loc vernisajul expoziţiei Port popular din Muscel/Salutări din Cîmpulung, în cărţi poştale de la 1898 pînă spre 1930. „Port muscelean, case, interioare, artişti de circ, oameni la Tîrgul de Sfîntul Ilie, pe drum, la lucru, la sărbători, în vacanţă, toţi la fotograf în cărţile poştale din colecţia inginerului cîmpulungean Gheorghe Chiţa. S-au aşezat aici oameni bogaţi ai vremii care au respectat, iubit, admirat şi construit: Kretzulescu din familia celor cu biserica şi galeriile din centrul Bucureştiului, Calinderu, Mirea, Rosetti, Negulici, Golescu, Ştefănescu“.

Simplitate & rafinament

Între 5 iunie şi 31 august, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană poate fi vizionată expoziţia Alvaro Siza. 54 de proiecte. Cu ocazia vernisajului a fost lansat un album monografic dedicat arhitectului portughez.

Expoziţia oferă o perspectivă largă asupra activităţii lui Alvaro Siza, proiectele fiind prezentate prin schiţe, machete, texte, fotografii şi filme, ce fac vizibilă cristalizarea fiecărui concept. Siza a schimbat de-a lungul timpului înfăţişarea oraşelor portugheze, în primul rînd prin proiectele sale ample, publice, dar şi prin influenţa exercitată asupra mai multor generaţii de arhitecţi. În 1992, i-a fost decernat prestigiosul premiu Pritzker, în 2007, la prima ediţie a Trienalei de Arhitectură de la Lisabona, a primit Premiul pentru întreaga activitate, ca o recunoaştere a calităţii deosebite a arhitecturii sale, marcată de simplitate şi rafinament.

O asemenea expoziţie, adresată nu doar specialiştilor, ci într-o oarecare măsură şi publicului larg, aduce o viziune „umană“ privind conceptul de locuire. Aceasta este funcţia de bază a arhitecturii: mai degrabă locuire decît semnal vizual tridimensional la scară monumentală.