OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Maria Magdalena Pop si Raluca Ghideanu, studente in anul al IV-lea la Universitatea de Arte Plastice, sectia Sculptura, propun la Galeria, incepind cu 22 februarie 2003, un discurs incitant despre cuplu. Spatiul generos al salii de expozitie a permis celor doua tinere artiste sa creeze o anumita omogenitate stilistica, in ciuda registrelor distincte in care se situeaza obiectele. Ludica, mizind pe fragment, inovatoare in ceea ce priveste materialul, Maria Pop isi centreaza lucrarile pe mitul pacatului originar, problematizat in actualitate, in timp ce Raluca Ghideanu prefera o viziune generala asupra cuplului, esentializind cit mai mult formele.
Maria Pop foloseste mitul adamic ca pretext pentru a dezvolta o desfasurare panoramica a deconstructiei corpului. Omul-obiect refuza sa mai fie reprezentat ca o fiinta intacta, si e condus spre disolutie de artista insasi, care se joaca cu fragmente. Adam si Eva, sectionati si dispusi in cutii de carton, amintind de un stand de prezentare a marfii, atrag privirea vizitatorului de cum intra in galerie. Ajuns insa aproape de sculpturile-fragment, acesta se vede manipulat vizual de artistul care, prin dispunerea simetrica, impune reconstituirea intregului chiar in lipsa anumitor parti.

Intentia parodica se rasfringe si asupra obiectului insusi, un simplu puzzle in miinile creatorului sau. Liniile ferme, expresivitatea modelarii, analiticul formelor pastreaza totodata sculpturile in cercul semnificatiilor simbolice legate de mit. Dialectica masculin-feminin e proiectata atit in alegerea culorilor (albastrul, culoarea puritatii supranaturale, pentru Adam si rosul, culoarea singelui matricial, pentru Eva), cit si in gestica si mimica personajelor: Eva tine in palma un mar si are imprimata pe fata o bucurie malefica, in timp ce Adam isi tine pumnul inclestat si e marcat de deznadejde. Imaginea feminitatii ca izvor de pierzanie o regasim si intr-un decor conjugal pe care Maria Pop il creeaza in doua dimensiuni, figurile desenate si decupate situindu-se de o parte si de alta a unei masute care reia, in simetrie, personajele originare in ipostaze parodice. Jos, linga masuta, o invitatie malitioasa – un cos cu mere.

Curiozitatea tinerei artiste de a incerca noi materiale a condus-o spre o mini-instalatie inedita, in care figuri umane realizate din aluat ars sint expuse in borcane insiruite pe rafturi de camara. Celelalte reprezentari sculpturale antropomorfice, pastrind o mare fidelitate fata de material, apar ca un discurs de interiorizare, invitindu-ne sa citim figurile din goluri. Desi usor neomogena, creatia Mariei Pop intriga in sens pozitiv si se impune in constiinta privitorului ca expresie a unei individualitati capabile sa problematizeze artistic cu o verva neobisnuita.

Spre deosebire de colega ei, Raluca Ghideanu se orienteaza mai ales spre bidimensional si, chiar daca influentele reciproce sint vizibile, isi contureaza un discurs propriu incarcat de senzualitate si emotie. Traforajele in lemn esentializeaza figurile, conferindu-le in acelasi timp, prin liniile severe, dramatism si puritate. Profilurile alungite – puse fata in fata, semnul setei de apropiere ontica – amintesc formal de ovoidul lui Brancusi si sint construite in mod compact. Raluca Ghideanu reuseste, in aceste lucrari, sa transpuna acea „tinjire dupa jumatate“ din Banchetul lui Platon, exprimind totodata tragismul imposibilitatii regasirii in unitatea primordiala. Sculpturile in lemn, unitare si cu o textura naturala, reiau intr-o alta maniera dialectica masculin-feminin pe care o trateaza si Maria Pop. Genurile sint individualizate prin elemente distinctive arhetipale care sugereaza un traseu ascensional, de la materialitatea feminina la spiritualitatea masculina, de la pasivitate la actiune. Pe linga aceste lucrari in care figurativul, desi redus la esenta, este inca prezent, Raluca Ghideanu prezinta, in expozitie, sculpturi apropiate de conceptualism si pictura abstracta. Mizind mai ales pe contrastul cromatic, tablourile tinerei artiste sint mai putin expresive decit sculptura, dar se sustin, in contextul tematic al expozitiei, prin violenta aplicarii culorii.
Provocatoare, lucrarile Mariei Pop si ale Ralucai Ghideanu deschid un traseu artistic care merita urmarit.