OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A plecat dintre noi pe 8 aprilie un mare profesor si un mare pictor, dl Florin Mitroi.
Ani intregi a predat, prin forta de atunci a lucrurilor, tehnicile artelor plastice la sectia de muzeologie (istoria artei) a Institutului „Nicolae Grigorescu“ si toti cei care scriu si realizeaza ceva in muzeografie, critica sau istoria artei stiu cit de mult ii datoreaza.
Dupa 1990 a inceput sa predea la sectia de pictura a Universitatii de Arte Bucuresti, printre absolventii sai numarindu-se tineri exceptional inzestrati.
Florin Mitroi expunea foarte rar. S-au putut vedea lucrarile sale cite o data la Salonul National (dupa ’90), in expozitia personala de la „Catacomba“ si la Muzeul National de Arta al Romaniei in Transitionland. Dintre participarile sale in strainatate amintim expozitia de arta romaneasca de la Tirgul de carte de la Leipzig, 1998, si Artisti din Bucuresti la La Louvière, Belgia, 1999.
Pasionat de fotografie, artistul si-a dedicat ani intregi fotografiilor cu Muzeul Satului, pe care il pretuia asa cum era inainte de „aleile si constructiile de beton“, cu Bucurestiul vechi – Calea Mosilor, cu vechi sate si icoane din Oltenia natala. Poate ca unul dintre muzeele noastre ar trebui sa achizitioneze de la familia pictorului aceste filme, opera a unui mare artist.
Pictor inzestrat si cu harul rar de profesor, Florin Mitroi le va lipsi mult celor ce l-au cunoscut.
Luminita BATALI

O suma de calauziri, de indreptari crestine ne indeamna sa nu punem la indoiala deciziile instantelor supreme privind rastimpul dat pentru viata fiecaruia dintre noi.
Cu toate acestea, fiind inca nedesavirsiti crestini, nu ne putem stavili uneori nelinisti si tristeti legate de unele nefericite intimplari.
Asa de pilda, la aflarea vestii plecarii lui Florin dintre noi, mai toti ne-am manifestat neincrederea in adevarul celor aflate, iar pe de alta parte, cu greu ne-am stapinit un sentiment de nedreptate fata de pierderea unui coleg de care aveam cu totii o dureroasa nevoie.
Un artist adevarat si sincer in nazuintele lui, dar riguros in profesionalismul sau, Florin Mitroi a fost in egala masura si un daruit profesor de arta. Caldura si profunzimea enunturilor sale s-au imbinat cu un ales discernamint al aprecierilor si deciziilor.
Mai presus de toate insa, aceste calitati au fost patronate de o remercabila modestie, atit de fireasca si egala, incit niciodata nimanui nu i-a trecut prin minte sa o scoata in evidenta.
Studentii, colegii, toti membrii comunitatii noastre academice ii vom purta o duioasa amintire, in care sentimentele de recunostinta se vor imbina, poate pentru o vreme, cu cele de frustrare, pina ce timpul si intelepciunea ne vor alina...
Si poate ca atunci cind, mai devreme sau mai tirziu, ne vom regasi undeva sub forma unor mici farime de spirit, alcatuiti in echipe dupa alte criterii decit cele pamintesti, dupa alte legi ale iubirii, cei care l-am apreciat ne vom bucura iarasi de caldura spiritului sau.
Dumnezeu sa-l odihneasca!

Mihai MANESCU
din partea conducerii Universitatii de Arte din Bucuresti

Vestea mortii lui Florin Mitroi m-a zguduit… E greu sa accepti disparitia unui om la care ai tinut foarte mult. Si e si mai greu cind calitatile sale intelectuale si artistice, de netagaduit, modestia, discretia te fac sa fii onorat de prietenia sa si sa simti ca nimeni nicicind nu va putea umple golul lasat prin plecarea lui „in acea lume fara de durere si intristare“. Ingaduiti pe acest pamint, il regretam si sintem alaturi de familia indoliata.

Roxana TRESTIOREANU