Nr. 737 din 29.08.2014

On-line - actualitate
Focus
Editorial
Eveniment
Actualitate
Polemici
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Critica literara
Eseu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Noiembrie   |   Numarul 397   |   ARTE VIZUALE. Marcel Lupse – lumini si umbre

ARTE VIZUALE. Marcel Lupse – lumini si umbre

Autor: Maria-Magdalena CRISAN | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Marcel Lupse vine dintr-o zona prea bine conturata geografic si cultural pentru ca acest lucru sa nu se reflecte si in pictura sa. De-a lungul anilor, el a demonstrat un atent exercitiu al privirii, elaborarea actului creator fiind efectul unui continuu dialog interior, al analizei prin care, pictural, el interpreteaza universul din preajma sa.

Autoportrete si peisaje, o tematica ce vorbeste si ea despre investigatii facute asupra propriei personalitati, dialog purtat cu sine, dar si cu tot ceea ce cade in aria privirii sale.
in toate acestea, preocuparea este de a descoperi identitatea, de a atinge momentul de gratie ce scoate din anonimatul obisnuitului si da o alta dimensiune formelor realului decupate din natura atent privita.

„Plante de leac“ cu rezonante sonore
Marcel Lupse este artistul pentru care sinceritatea perceptiei este prioritara in alcatuirea imaginii expresive, pentru ca in jurul acesteia si-a construit, in toti acesti ani, opera. El nu inventeaza, ci extrage, redimensioneaza o realitate cu toata istoria din jurul ei, cu traditii, obiceiuri, ce induc intotdeauna o perspectiva integratoare. Un manunchi de „plante de leac“ capata rezonante sonore, are fragilitate si candoare, poarta amintirea unui moment incarcat de tot acel ritual al identitatii lui, al transformarii intr-un simbol ancestral. Acestuia i se adauga Copacul, mai multe ipostaze ale Gradinii lui Ion si multe alte imagini din preajma Bistritei, de la Tescani, Sighisoara sau Naumburg. La Marcel Lupse, legatura cu realitatea directa devine un parcurs existential, o forma activa prin care constiinta trecerii timpului ilustreaza un spatiu mental. Exista in pictura lui Marcel Lupse o prezenta organica a spatiului si a timpului, o absorbtie si o traire a acestui ritm cosmic, ce face ca ea sa identifice subtile particularizari, unde temporarul si eternul sint continute in formele realului.

Este o lume ce nu poate fi niciodata confundata, ea pune in valoare dimensiunea atit de particulara a locului, care nu este doar expresia sa fizica, ci identifica intotdeauna intelesurile adinci ale convietuirii. Este o natura in care oamenii nu se vad, dar pe care o simti locuita. Cita deosebire exista intre privelistile din zona Bistritei si cele de la Tescani! Marcel Lupse face adevarate „portrete“ ale locului, ale unei lumi care-si traieste propria identitate.
Despre acest efort identitar trebuie sa vorbim intotdeauna cind privim o pictura de Marcel Lupse. Despre acest lucru vorbeste si ampla serie de autoportrete, de ipostaze si trairi, de modelari subtile ale expresiei ce ne determina sa conchidem ca pe acest chip regasim tot bagajul vizual, toata experienta unei vieti. Vigoarea expresiei emana ceva din puterea locului, din forta firului de iarba, a florilor de cimp, a vegetatiei menite parca a spune ca trecerea este iluzorie, ea exista doar pentru a ne putea gindi cu mai multa bucurie la sarbatoarea reinvierii.

Aceasta este forta cu care se incarca pictura lui Marcel Lupse. Exista in ea acel specific al locului, ce a adus de-a lungul anilor multi artisti, ademeniti de dealurile de la Sangeorz Bai, de cele din preajma Bistritei, de oameni si de felul lor de a fi, de lumina si umbra ce dezvaluie privelisti misterioase si scot la iveala o lume plina de intelesuri. Iar pictorul s-a alaturat de citiva ani traditiei pe care Tescaniul a adus-o in pictura romaneasca actuala, venind cu tot acest bagaj, ce l-a facut sa descopere, poate mai direct decit altii, o alta dimensiune, mai grava, mai tensionata, perceputa nu atit prin normalitatea unei convietuiri in dimensiunile unui spatiu, ci, mai ales, retraind spiritual destinul acestui loc legat de numele lui George Enescu. Este un tip de exercitiu pictural care pune in valoare sensibilitati ascunse, acumulari ce fac ca imaginile sa poarte identitatea locului si a celui care le creeaza.

Constructii imaginative in jurul unei cesti de ceai
Am numit expozitia pe care Marcel Lupse o are deschisa in aceasta perioada la galeria Veroniki Art Lumini si umbre – semnele evidente ale unui proces complex, indelung exersat, modalitate prin care necunoscutul devine cunoscut, nevazutul se lasa vazut. Este un joc continuu, pe care insasi natura il pune magistral in valoare si in care ambele elemente sint intotdeauna protagonistii. Pictura lui Marcel Lupse este construita tocmai pe acest joc al contrastelor, modelate cu subtilitati tonale, integrate unor geometrii ce amplifica suportul si incarcatura simbolica.
Trasaturi evidente inca de la seria de lucrari incepute prin anii ’80 – mari compozitii, obiecte-instalatii construite din pliculete de ceai, a caror semnificatie nu se reduce la expresivitatea plastica surprinzatoare, pe care doar ochiul artistului si-a putut-o imagina, ci vorbesc in primul rind despre un ritual, despre adevarate constructii imaginative nascute in jurul unei cesti de ceai. in final, putem defini o atitudine, un jurnal al artistului din perioada acelor ani, dar continuat acum, citit, si acesta, tot din perspectiva luminii si a umbrei.

Si aici, el traieste puternic in spiritul unei traditii a locului, a obiceiurilor (Buchetul miresei, Paretar, Cerdac, Miresmele lumii, Arc Triumfal). Jocul cu pliculetele de ceai a dat nastere unor asocieri emotionale ce pun in valoare luciditatea analizei, nevoia de coerenta. Reactii ale unui spirit constructiv fata de un mediu care se constituie permanent intr-un stimul pictural. Expozitia lui Marcel Lupse ofera imaginea unui spatiu plin de viata, in care ochiul pictorului este atent la micile detalii ce personalizeaza lumea in care traieste, recupereaza, mai ales cultural, identitatea locului prin asocieri emotionale ce transmit experienta absorbtiei din natura si reprezinta un proces constient, pus in valoare prin gestul sau de a picta.

 
 
 
Cele mai citite articole
BIFURCAŢII. De la Băsescu la Aristotel
Ipocrizia, traseismul şi „domnia“
Bacalaureat 2014: cum a devenit posibil?
Cum se face o porcărie (V)
Aniţa lui Vodă
Cele mai comentate articole
BIFURCAŢII. De la Băsescu la Aristotel
Bacalaureat 2014: cum a devenit posibil?
Ipocrizia, traseismul şi „domnia“
TANDEM. Terza rima
Cum se face o porcărie (V)
Cele mai recente comentarii
Ce înseamnă cuvântul “disident”?
@ Mihnea Moroianu
pentru venus din milos (dar si pentru sandra brun)
@Sorin Marescu
Nolite mittere margaritas ante porcos (I)
 
Parteneri observator cultural
Clara Haskil