OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pentru mijlocul lunii iulie, Galeria Simeza a pregatit publicului bucurestean o intilnire cu creatiile a opt ceramisti contemporani: Ion Berendea, Daniela Fainis, Cristina Popescu-Russu, Monica Paduret, Vasile Cercel, Ioana Setran, Gherghina Costea si Simona Tanasescu. Nume deja consacrate ale artei decorative romanesti, cei opt artisti propun prin actuala expozitie un discurs variat si complex care mizeaza pe manifestarea individualitatilor creatoare. Daca privim retrospectiv in programul cultural bucurestean, vom constata ca manifestarile dedicate artelor decorative sint destul de rare, lucru de neinteles avind in vedere calitatea obiectelor realizate de artistii romani. Intr-un Bucuresti toropit de caldura, dar inca animat de importante proiecte expozitionale, demersul artistilor ceramisti prezenti la Simeza isi asuma si acest scop de redesteptare a interesului pentru artele decorative.

De la forme incarcate de gratie la contururi grave, lucrarile celor opt ceramisti ilustreaza o intreaga paleta de modelare. Gherghina Costea, Cristina Popescu-Russu, Daniela Fainis si Ioana Setran lucreaza in portelan, conferindu-i acestuia valori de o finete desavirsita. Atrasa de calitatile onirice ale unui spatiu in permanenta transformare, Gherghina Costea a creat o Gradina a structurilor in care plante imaginare isi exalta devenirea. Ascensionale, scaldate in albul pur al portelanului pus in valoare si de o textura fina, cele sase obiecte care alcatuiesc gradina magica se definesc printr-un mod organic de articulare. Reflexele statice ale materiei se opun dinamicii formelor surprinse in framintare, de unde si misterul pe care il degaja aceasta structura halucinanta. Tot in sfera visului se situeaza si lucrarile intitulate Zamisliri in nopti albe. Gherghina Costea demonstreaza aici o vocatie a fragmentarismului delicat, asumat ca mod de activare a compozitiei. Ovale sau dreptunghiulare, obiectele pun in evidenta un subtil joc cromatic ce valorizeaza materia in aparenta descompunere, crapata, cu deschideri sau adaugari in configurare. Artista se remarca prin efectele de modulare si prin accentuarea evaziunii din contingent.

Vasele Cristinei Popescu-Russu sint concepute intr-o armonie care depaseste regulile generale ale unitatii. Delicate si expresive, dar si ferme prin dominanta verticala, obiectele sint activate prin vibratii de culoare. Angobele folosite confera un caracter vag ludic liniilor in jurul carora se concentreaza lucrarea. Cristina Russu detine o caligrafie aparte a formei, ce combina aspectul nefinisat cu eleganta totala a constructiei. Desi foarte stilizate, lucrarile sale nu neaga tendintele naturale. Mai mult, portelanul, datorita transluciditatii, ii permite sa stabileasca un dialog exterior-interior, bine conturat si prin sparturile in obiect. Jocul de contraste se prelungeste si in cromatica, unei cavitati in negru corespunzindu-i o suprafata exterioara alba sau invers. Seria Cupola, din care este prezenta in expozitie o singura lucrare, combina diferite materiale, cum ar fi gresia si portelanul. Suportul pune in evidenta o constructie arhitectonica, atent „sculptata“, ce sustine un semicerc aproape transparent, usor dantelat pe margini. Exista in toate creatiile Cristinei Russu o gratie ireala ce amplifica calitatile tehnice.

Daniela Fainis este o artista ce decanteaza realitatea pentru a extrage esenta formei. „Ierbarul“ sau, mici plachete din portelan, conserva cu o subtila simplitate liniile naturii. Frunze si plante subtiri, hieratice, ocupa spatiul lucrarii, de altfel clar delimitat in punctele sale de forta. Scriitura puternica si extrem de precisa creeaza grafisme de un farmec aparte, melancolic. Ioana Setran, personalitate cu o bogata experienta in universul ceramic, se indreapta in aceasta expozitie tot catre reprezentarile inspirate de natura, realizind o serie numita Plaur, in portelan si tehnica mixta. Artista reuseste sa transpuna cu un rafinat simt estetic lumea fascinanta a formatiilor vegetale acvatice, conferind portelanului o fluiditate aparte, care focalizeaza privirea. Insectele atent reconstituite, jocul cu cadrele geometrice, transparenta acestor insule plutitoare nu fac decit sa amplifice unduirea hipnotica a firelor de iarba, atit de fidel redata de Ioana Setran, care intuieste cu acuitate resursele portelanului.

De cealalta parte se gasesc ceramistii care in aceasta expozitie au optat pentru materiale precum gresia sau argila. Lucrarile lui Ion Berendea, sugestiv intitulate Intoarcere in piatra, incearca sa regaseasca contactul direct cu materiile elementare. De aici si dorinta artistului de epurare a formei, fara a o lipsi insa de framintari intrinseci, vizibile in curbarea suprafetelor sau in contorsionarile ce ascund goluri misterioase. Vasile Cercel apeleaza la un imaginar metamorfozat in arhitectura primara. Casetele sale nu sint simple obiecte decorative continatoare, ci surprind o intreaga poetica a golului ascuns, a cavitatii misterioase. Statice, chiar pasive, obiectele lui Cercel sint impunatoare, degaja o energie sacra. Construite in verticalitate, ele amintesc de seriile ceramistului de la sfirsitul anilor ’80, cu sugestii antropomorfice, intitulate Mesageri si Forte arhaice. Dialectica exterior-interior, profunzime-suprafata articuleaza obiectele in jurul unui mister primordial, dovada si apelul artistului la simboluri precum ciinele pazitor. Experienta ceramica a Orientului, cu care Vasile Cercel a interactionat recent printr-o vizita in Japonia, e sublimata si asumata interior. Nu se poate vorbi despre o influenta directa, ci doar de ecourile unei spiritualitati centrate pe dialogul dintre aparenta si esenta, ecouri transpuse formal in linii fluide ce inconjoara obiectul. In ceramica lui Vasile Cercel, culoarea se subordoneaza intotdeauna intentiei generale a creatorului. Glazurile subtil colorate amplifica senzatia magica, iar in cazul altor obiecte ceramistul mizeaza pe un contrast cromatic pregnant, interiorul cutiei fiind auriu, stralucitor, iar exteriorul – mat, inchis.

Monica Paduret lucreaza cu o linie esentializata si precisa, in sfera decorativului miniaturizat. Semnele pentru cei dragi recontextualizeaza motive din culturi traditionale, integrate in compozitii calculate, dar nu lipsite de finete. Simetriile perfecte, jocul cromatic al glazurilor, miraculosul exploatat formal (motive precum pasarea, luna, soarele, forme geometrice) participa la conturarea unui registru al intimitatii colective, inteleasa in sens arhaic. Nu intimplator am pastrat pentru final lucrarile Simonei Tanasescu. Artista detine o scriitura incisiva, ironic-postmoderna, care o delimiteaza partial de colegii din expozitie. Ciorba de peste si …prima data cind am facut-o cu un cui sint constructii care socheaza vizual printr-o esentializare de tip ludic. Simona Tanasescu prelucreaza argila, supunind-o propriilor reguli de figurare, si creeaza forme provocatoare, cum ar fi acea oala cu contururi vag ondulate si cu capac „sec“, pe suprafata careia „plutesc“ insinuant contururi de pesti.
Speram ca expozitia de la Simeza deschide drumul unor intilniri mai dese cu artele decorative.
______

Erata. In articolul din Nr. 177 al Observatorului cultural, in care vorbeam despre lucrarile artistului Arnold Daghani, s-a strecurat o informatie inexacta. Spuneam acolo ca o expozitie Arnold Daghani va fi prezentata la inceputul lunii iulie la Galeria Luchian 12. Domnul Pavel Susara pregateste, intr-adevar, aceasta expozitie pentru viitorul apropiat, dar data deschiderii ei nu a fost inca anuntata.