OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pictura Angelei Tomaselli se supune regulilor unui joc in care magnetismul culorii intilneste deformari si recompuneri de o uimitoare fantezie. Inca de la inceputurile carierei, artista s-a aratat interesata de valentele plastice ale bidimensionalitatii, modelind formele cu o acuta atentie pentru detaliul grafic. Structura aproape palimpsestica a lucrarilor si linia ce genereaza proiectii plurale, hieratice, trimit catre un univers uneori metafizic, dedicat formelor care vin de dincolo de simturi.

Recenta expozitie de la Galeria Simeza dezvaluie aceeasi preocupare pentru dimensiunea invizibila a lumii descoperite in insasi esenta formei. Cu toate ca nuantele ironice isi fac simtita prezenta mai mult decit in alte perioade de creatie, dovada si titlul unuia dintre cicluri, La sud-est de Eden, Angela Tomaselli pastreaza aproape intact vocabularul iconic pe care il actualizeaza intr-un spatiu tensional, dominat de vibratii vii ale culorii. In acest spatiu, figuri, animale, lucruri se transforma in simboluri, devin energii ale unei structuri interioare a lumii. Exista in pictura sa anumite referinte culturale orientalizante, in sensul unor modele ale sacralitatii de tip crestin, care reusesc insa sa se integreze cadrului mai larg al unei lumi reinventate plastic.
Aceste valente locale se dizolva intr-un discurs pictural care transforma semnul intr-o realitate vie, capabila sa sugereze printr-o metamorfoza continua chiar temporalitatea. Prin valorificarea materialitatii culorii, artista reuseste sa confere mai multa forta jocului liniilor, un joc care nu reda propriu-zis forme, ci mai degraba le evoca.

De aici si caracterul oniric al multora dintre lucrarile Angelei Tomaselli. Obiecte si fiinte sint stilizate, sufera deformari sau sint valorizate dupa o logica ce aminteste de extraordinara mobilitate a visului. Variatiei planurilor spatiale i se adauga potentarea tonurilor si, implicit, o anumita calitate muzicala a coloritului.
Privind retrospectiv creatia Angelei Tomaselli, observam o constanta fidelitate fata de memoria sensibila a lucrurilor, a lumii. Artista integreaza in pictura propriile impulsuri afective, conferind astfel imaginii privilegiul de a implini contopirea dintre suflet si realitatea exterioara.