OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In timp ce partidele politice din Republica Moldova se aflau in plina campanie electorala, pregatindu-se pentru examenul alegerilor din 25 februarie 2001, la Muzeul de Arheolgie si Etnografie din Chisinau lume multa astepta sa vada expozitia de figuri de ceara a Muzeului Istoric cu acelasi nume din Sankt Petersburg.

Tema acestei expozitii fiind anomalia, au fost expuse sosiile mai multor indivizi care s-au nascut cu anumite deficiente fizice, plus citeva cópii superb executate ale unor personalitati politice contemporane si nu numai. Expozitia din acest an, deschisa la Chisinau intre 14 si 30 martie, a continuat-o prin tematica pe cea de anul trecut.
Muzeul care a propus aceasta expozitie, infiintat in 1988 la Sankt Petersburg, este unul original, si se ocupa in principal de „recuperarea“ si intretinerea memoriei colective. De aceea, proiectul urmareste sa comunice cu ajutorul figurilor de ceara cite ceva despre istoria Rusiei si a lumii si sa traga semnale de alarma asupra problemelor care o macina in continuare. Tatiana Cernisceva, directorul Muzeului Istoric al figurilor de ceara din Sankt Petresburg, considera ca aceasta institutie a vrut sa depaseasca etapa de reprezentare a unor fenomene care au marcat istoria si a dorit sa asimileze si prezentul, cu succesele si esecurile lui.

Nu intimplator, prima expozitie deschisa publicului in 1990 a fost cea dedicata Casei Regale a Romanovilor unde au fost expusi manechini care ii reprezentau pe cei optsprezece membri ai familiei regale si inca vreo doua sute de figurine ce recreau atmosfera regala. Cea de-a doua expozitie (in acelasi an) s-a numit Rusia: teroare sau democratie si a adus in prim-plan cópii ale tuturor personajelor scenei politice rusesti si mondiale, care au marcat, intr-un fel sau altul, istoria. Mesajul expozitiei: Ce discurs isi va redacta Rusia acum, la sfirsitul razboiului rece, perioada care coincide si cu crearea unei Noi Ordini a Lumii? Un discurs, in continuare, imperialist sau unul democratic?
Au urmat si alte teme interesante, ilustrate prin aceeasi tehnica inedita: o expozitie a personalitatilor care au scris istoria Kazakstanului si alta cu VIP-urile Finlandei, in 1994 – o expozitie despre Puskin, marca scumpa a identitatii rusesti si epoca lui, o expozitie cu concursul personalitatilor vietii muzicale rusesti si ale celei internationale, de la cei patru tineri din „Beatles“ la Victor Toi, ale carui melodii au facut parte din dosarul dezghetului gorbaciovist; o expozitie cuprinzind figuri de scriitori insotite de „intruchiparile“ unor personaje din operele lor; pictori celebri alaturi de divele si colosii lor (excelenta compozitie cu Leonardo da Vinci si treisprezece personaje din tabloul Cina cea de taina, Botticelli cu Venera lui); eroi ale miturilor antice si contemporane cu Elena si Paris, extrateresti si omul de zapada s.a.

Elaborarea expozitiei cu care Muzeul Istoric al figurilor de ceara si-a facut prezenta la Chisinau dateaza din 1995 si a fost realizata in amintirea tragicului moment din 1985, de la Cernobil. Autorii ei au vrut sa utilizeze o modalitate inedita pentru a aduce in atentia opiniei publice pericolele actiunilor umane, iar aceasta expozitie trebuia sa se afirme ca un strigat de alarma in fata indolentei si a industrializarii fara scrupule. Traim un timp in care insasi existenta umana isi testeaza pertinenta prin experimentele care pregatesc la sfirsitul acestui an: clonarea unei fiinte umane si a tuturor malformatiilor cu care sint „dotati“ din ce in ce mai multi nou-nascuti. (In Rusia, de exemplu, tara din care a fost exportata expozitia in cauza, fiecare al cincilea copil se naste cu deficiente). Drept surse de documentare au fost folosite Cartea recordurilor Guiness si Enciclopedia Catastrofelor.

Datorita maiestriei muzeografilor si a restauratorilor, in cadrul acestei expozitii ne putem intilni cu taranul francez caruia i-a crescut un corn, in urma unei caderi neintentionate de la cinci ani; cu femeia careia ii crestea barba si a devenit mai cunoscuta in anii ’30 decit chiar Adolf Hitler; cu acrobatul si iluzionistul care avea trei ochi in loc de doi; cu omul care avea trei picioare (al treilea picior nu a ramas nefunctional, fiindu-i de mare folos la fotbal); omul-rac, cu miini si picioare in forma de cleste (singura anomalie care se mosteneste, de altfel); femeia-vaza, fara brate si picioare, care isi cucerea publicul cu vorba-i dulce povestind povestile scrise de ea si apoi de alti scriitori; un barbat din SUA care s-a nascut fara picioare, dar in virtutea gindirii sale constructive si a optimismului specific american a reusit sa absolve Facultatea de Economie, sa-si intemeieze o afacere proprie impreuna cu fratele sau geaman, a invatat sa cinte la saxofon, clarinet, pian si sa mai si dirijeze, a avut doi copii si a devenit vedeta unui serial de televiziune; cel mai gras om din lume, care cintarea 1 tona si 140 kg, infuleca zilnic cite 4 gaini, 2-5 kg de ciocolata si citeva kg de mere, dar dupa o dieta sticta, a slabit peste 200 de kg, iar din pielea care ii atirna si i-a fost eliminata in urma unei operatii estetice i-au fost facute un impermeabil si o pereche de manusi; cel mai inalt om din lume (244 cm), cea mai mica fiinta de pe glob, care avea numai 45 cm s. a. Ne mai intilnim aici si cu Fantomas si Dracula, in calitate de personaje ale micului ecran diferite de celelalte personaje din film.

Prezenta figurilor politice care au marcat evolutia secolului al XX-lea in proximitatea manechinilor diformi pare, la prima vedere, mai greu de inteles. In fond, in functie de atitudinea si decizia lor s-a modificat harta Europei. In acest sens isi semneaza dreptul de a fi expuse aici sósiile „monstruoasei coalitii“ de la Ialta, adica a lui Roosevelt, Churchill si a lui Stalin, precum si ale celor „trei domni“ si, nu in ultimul rind, „tovarasi“, ai Rusiei: Gorbaciov, Eltin si Putin. In cazul acestora din urma, fiind vorba de niste persoane in viata, le-a fost solicitat acordul si parerea in ceea ce priveste imaginea cu care vor sa apara in fata publicului. Gorbaciov „a votat“ pentru imaginea lui, pe cind se afla la Kremlin, Eltin – pe cind lucra la Sverdlovsk si ii lipsea deja un deget de la mina stinga, iar Putin – pe cind era inrolat in rindurile KGB-ului. Aceste trei exponate sint niste lucrari recente ale echipei de restauratori ai ingeniosului muzeu de la Sankt Petersburg. Un detaliu amuzant: pentru a ajunge la Chisinau ele au tranzitat... Republica Moldoveneasca Transnistreana.

In contextul geopolitic actual al Basarabiei, sesiunea a doua a expozitiei dedicata anomaliei suna putin ciudat. Daca echipa de muzeografi si restauratori au realizat o expozitie abordind aceasta tema dupa zece ani de la explozia nucleara de la Cernobil, aducerea ei intr-o tara care dupa zece ani de la declararea independentei, acorda credit „comunistilor reformati“ sau poate, mai degraba, reformatati, nu este oare un semn de anomalie? Si nu devine oare Chisinaul cadrul cel mai potrivit pentru expunerea acestor sósii?