OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Despre vernisajul spectaculoasei expozitii TRANSITIONLAND organizate de catre Departamentul de Arta Contemporana al Muzeului National de Arta din Bucuresti am informat acum trei numere, iar acum doua saptamini am publicat o prima cronica, semnata de Adrian GUTA. Fiind vorba despre un remarcabil eveniment artistic, revenim cu o noua privire asupra expozitiei, datorata Magdei CARNECI, ocazie cu care publicam si secventa introductiva a eseului-program asezat de catre Ruxandra BALACI, curatoarea expozitiei, in deschiderea elegantului catalog publicat cu aceasta ocazie.


Aceasta expozitie a Departamentului de arta contemporana a Muzeului National din Bucuresti mi se pare exceptionala in contextul romanesc actual. Prin anvergura si miza, ea imi aminteste de expozitiile fostului Centru Soros si actualului Centru International pentru Arta contemporana (CIAC) de pina acum trei ani, intrerupte din lipsa de fonduri. Un proiect al Ruxandrei Balaci, sefa departamentului, ajutata de curatorii-asistenti Adela Vaetisi si Raluca Velisar, expozitia e o „taietura“ indrazneata si provocatoare prin starea de indefinita tranzitie a societatii romanesti de azi si a vizualitatii artistice care o reflecta. O tranzitie sau oscilatie intre invechit si inovativul fragil, intre uritenie agresiva si suavitate, intre conventionalul caldut si autenticul dureros, intre cliseu cuminte si negare violenta, intre kitschul de obste si frumusetea convulsiva.

Curatoarea principala a ales un numar redus de artisti, dintre cei cunoscuti pentru pozitiile lor transante fata de realitatea romaneasca a ultimilor ani sau dintre cei stimati de ea pentru stilul foarte personal in care au „sublimat“ aceeasi criza. Astfel ca, in spatiile Palatului Regal, aripa Stirbei-Voda, stau alaturi Gheorghe Rasovszky, cu un poetic, inventiv si „crud“ film video intitulat De la accident la Occident, de la internat la Internet, si Horia Bernea, cu o instalatie centrata pe cunoscutul sau film video Frumusetea va salva lumea; Ioana Batranu expune citeva mari si impresionante pinze, sa le spunem „post-neo-expresioniste“, alaturi de Geta Bratescu a carei expresiva actiune filmata pe video se numeste Cocktail automatic; Iosif Kiraly isi prezinta renumitele sale serii de fotografii cu ciini vagabonzi, alaturi de Dan Mihaltianu care propune o instalatie cu atelierul sau modest din Berlin; Teodor Graur, cu binecunoscutul lui umor autoironic, ne invita la o instalatie cu piini si bani autohtoni intitulata chiar Transitionland, alaturi de Marilena Preda-Sanc, cu performanta sa de la New York filmata pe video si intitulata Scurta biografie; Dan Perjovschi cu Vis-à-vis si Lia Perjovschi cu Download ne invita fiecare in felul sau cunoscut sa luam act mai lucid de starea precara a locului in care traim, alaturi de Alexandru Patatics, cu excelenta sa instalatie //2000 care cuprinde un CD-ROM documentar cu 9 video-instalatii si un proiect de actiune interactiva, de natura documentar-conceptuala, a unui grup de artisti lucrind si comunicind pe Internet; alaturi de decupajele in tabla ale pictorului Florin Mitroi, intitulate Sint in tranzitie de peste 60 de ani, alaturi de fotografiile In transis ale lui Mihai Oroveanu, alaturi de macrofotografia numita La lezione d’italiano si documentind o actiune a tinarului Mircea Cantor, alaturi de fotografiile diverselor actiuni Eco-killers ale spectaculosului si nonconformistului grup Rostopasca…

Indraznet pusa in spatiul destul de anost clasicizant al salilor de muzeu, utilizind efectele spectaculare ale unei tehnologii video-computeristice sofisticate, insotita de un catalog bilingv romano-englez tiparit in conditii grafice excelente si cuprinzind texte incendiare menite sa clatine acalmia si conformismul nostru de obste, Transitionland are un aer „la zi“, ofensiv, proaspat, provocator. Cu toate dificultatile materiale si de mentalitate pe care le va fi invins (si care intr-un fel contrazic tonul negru al textelor teoretice), cu toata subiectivitatea selectiei de artisti (limitata cam la aceleasi nume cunoscute si cu foarte putine nume tinere, vezi grupul Rostopasca si Mircea Cantor), Transitionland este un eveniment cultural de reala forta, care merita din plin vazut, cunoscut, comentat.

P.S. Nesprijinirea sau desfiintarea unui astfel de departament de arta contemporana, activ, competent si racordat la cercetarea vizuala internationala, ar fi chiar un act anti-cultural, retrograd, pe care nu stiu cine ar dori cu adevarat sa si-l asume…