OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Expozitia Umbre si lumini. Patru secole de pictura franceza. Secolele XVII-XX, deschisa la Muzeul National de Arta al Romaniei pina pe 2 octombrie, constituie un eveniment surprinzator pentru asteptarile publicului din Romania. Bucurindu-se de patronajul a doi presedinti, al Romaniei si al Frantei, deschisa printr-un vernisaj petrecut de Ziua Nationala a natiunii franceze si avind drept urmare o desfasurare de o amploare asteptata, expozitia propune lucrari de pictura din ultimele patru veacuri ale artei franceze. Surprinderea vine din generozitatea temei propuse, din numele artistilor prezenti in expozitie, dintre care putini sint necunoscuti de publicul larg, si, nu in ultimul rind, din importanta unui eveniment cultural rar intilnit la noi. Publicul, putin obisnuit cu evenimente memorabile, a reactionat in primele zile de vizitare prin cozi tacute in curtea muzeului, evaluind proiectul doar intre parametrii succesului.
Vom incerca in continuare sa intram in metabolismul expozitiei, sa incercam sa intelegem cum a fost ea gindita, pentru ca intr-o alta „intilnire“ sa analizam succesul de public care se preconizeaza.

Un ghid bun pentru analiza expozitiei este catalogul bilingv, editat de organizatorii romani in colaborare cu partea franceza, dar mai ales vizitarea si revenirea in salile de expozitie. Clasica prezentare cronologica, abordare usor depasita in muzeologia moderna, este aici temperata subtil de o tema prezenta continuu de-a lungul istoriei artei. Umbra si lumina constituie tema si motivul, mijlocul si scopul in sine al expozitiei de fata. Comisarii francezi ai expozitiei, domnii Emmanuel Starcky si Fabrice Hergott, au indicat citeva surse de inspiratiei in crearea conceptului expozitional. Ombres et lumières de Michael Baxandall, Histoire de la lumière de Vasco Ronchi si cartea conationalului nostru stabilit in Elvetia, Victor Ieronim Stoichita, Scurta istorie a umbrei, tradusa si la noi in tara. Toate acestea si alte titluri de expozitii constituie puncte de plecare pentru identificarea parcursului conceptual al expozitiei de fata.
Prejudecata comuna si preconceptiile medii situeaza arta franceza in „conul“ luminii, mai degraba decit ca simpatizind umbrele si derivatiile acesteia, impresionismul prizat la maxim contribuind in mare masura la aceasta concluzie. Expozitia aduce o noua „lumina“ asupra acestui subiect, echilibrul si antagonismul intre cele doua aspecte conferind picturii franceze nuante surprinzatoare.

Asa cum precizeaza Starcky, expozitia se vrea o calatorie placuta in istoria artei franceze, neexhaustiva, am spune, lejera si atractiva. Nu este o expozitie de capodopere absolute, calitatea lucrarilor marilor nume fiind ridicata, fara a face totusi apel la memoria colectiva de imagini a amatorului de arta. Parcursul este animat de opozitia dintre cele doua aspecte antagonice ale imaginii, de la soare la intuneric, de la lumina la umbra, traseul printre tablouri oferind salturi tematice contrastante, dar si completari subtile de la o pictura la alta sau de la un secol la altul. Umbrele si luminile au fost folosite de-a lungul celor patru secole franceze in calitate de mijloace, cu scopul de a sublinia volumele, a accentua culorile sau a da adincime spatiului ori constituind, alegoric sau simbolic, semne pentru intelepciune sau putere, spiritualitate sau moarte.

In continuare propunem o selectie subiectiva (cu ingaduinta dumneavoastra) a cite unei imagini emblema pentru fiecare secol, avind ingaduinta sa nu epuizam subiectul si sa nu frustram curiozitatea de a descoperi in salile expozitiei alte nume celebre cu lucrari la fel de cunoscute.
Incepind cu secolul al XVII-lea, in Franta, George de la Tour este primul care face din lumina si sursa acesteia reperul principal al picturii sale. Sfintul Sebastian ingrijit de Irina este una dintre cele mai valoroase picturi din expozitie. Aici, faclia aprinsa lumineaza in mod egal grupul de personaje care deplinge masacrul, ca si trunchiul inert al copacului care inchide compozitia. Pare ca, datorita luminii care se raspindeste focusat, totul este egal in importanta, de la Sfinta Irina, care plinge incet, pina la coiful care, desi uitat intr-un colt, este puternic luminat.
Secolul al XVIII-lea, al „lejeritatii in filigran“, propune usuraticele abordari de nuduri feminine rozalii, cu trupuri apoase si transparente. Apollo dezvaluindu-si divinitatea in fata pastoritei Issa de François Boucher este un bun exemplu de revelare a unui stil de viata hedonist in rozuri si bleu-uri transparente, specifice Secolului Luminilor.

„Natura analizata“ in secolul al XIX-lea aduce nume celebre, de la Ingres la Géricault, Courbet, Delacroix, Corot, Degas, Sissley, Cézanne sau Signac. Anii se precipita, stilurile se schimba mai rapid decit in cele precedente, maniera se epuizeaza repede, construind, in fapt, o noua treapta spre secolul urmator. Violoncelistul Pilet pictat de Edgar Degas propune un decupaj modern in care personajul priveste in afara cadrului imaginii, fotografia din fundal (tinind loc in epoca de pictura) justificind taietura moderna a unei noi arte a luminii.
„Arta reconsiderata“ a secolului al XX-lea porneste cu Derrain, Braque, Picasso, Gris, Matisse, Bonnard, Dubuffet, Rouault si ajunge la contemporanii Hantaï, Balthus, Deschamps, Dezeuze sau Toroni. Aceasta este o alta surpriza a expozitiei despre care presa nu a prea vorbit, orbita fiind de prezenta lui Picasso la Bucuresti. In expozitie este prezentata arta contemporana, lucrari in tehnici alternative, uleiul si pinza sint uitate intr-un colt umbrit al istoriei artei, prezentul propunind, in schimb, plexiglas, tabla de zinc sau plastic. Iar pentru acest secol, deloc obiectiv si nici comercial, propun Cititoarea lui Picasso. E frumoasa, asa gri si tacuta cum este, naiva cum numai o sotie poate fi.

Pentru alte imagini si trairi, treceti prin expozitie. Daca vreti povesti despre secole, picturi si artisti, urmariti Rendez-vous cultural la muzeu in dupa-amiezele de vineri. Si urmati indemnul lui Andrei Plesu: „Lua-ti-va si copiii!“, mai ales in weekend, la programele pentru familii sau in timpul saptaminii pentru traseele-concurs. „Merita!“ (Pentru detalii, sunati la 314.81.19.)