OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Între 26 şi 29 august 2010 a avut loc cea de-a zecea ediţie a Festivalului Cetăţi Transilvane – Sibiu, eveniment cultural „monitorizat“ de cîţiva ani (ca şi Festivalul de Artă Medievală – Sighişoara) de Observator cultural. Dacă Sighişoara a fost o loterie, chiar o ruletă rusească pe parcursul celor optsprezece ediţii de pînă acum (cea din 2010 reprezentînd punctul de apogeu prin calitate şi bun-simţ), Sibiul se distinge prin nivel şi constanţă. Frumosul oraş – reală Capitală culturală – are de zece ani un festival medieval excelent, care se dezvoltă (pe ruta sa) de la an la an.

După cum menţionează programul festivalului, evenimentul îşi propune (în cel mai onest mod) să celebreze şi să readucă în actualitate momente din perioada Evului Mediu. Fiecare dintre cele nouă ediţii organizate anterior în Sibiu au adus în faţa publicului spectacole cu specific exclusiv medieval, fie că a fost vorba despre teatru, dans, muzică şi animaţie stradală, toate acestea puse în scenă de „trupe“ din România (Nomen Est Omen, Reflex, Cimpoierii din Transilvania, Ordinul Cavalerilor Cetăţii Roşii, Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Zînele Zalăului, Huniadi Cantores, Ordinul Muşatinilor, Crispus etc.) şi din străinătate (Kronacher Aussuchts Company – Germania, In Extremo – Germania, Aulos – Italia, Sbandieratori Ducato Caetani – Italia, Lara Castiglioni – Franţa, Ordinul Cavalerilor de Belgrad, Ordinul Cavalerilor de Slovenia etc). Parada participanţilor, din prima zi, reprezintă un spectacol de neuitat pentru orice om aflat la faţa locului. Sute de artişti, actori, muzicieni, animatori şi membri ai ordinelor de reconstituire istorică defilează prin centrul vechi al oraşului, la lumina torţelor, sub privirile publicului larg aflat pe traseu. Costumele, arsenalul militar (unde este cazul) şi muzica live însoţesc alaiul spre deliciul spectatorilor. Flash-urile de bliţ fac o concurenţă serioasă făcliilor, fapt ce reprezintă o reclamă pozitivă incredibilă pentru festival, oraş şi ţară. O mare parte a imaginilor capturate sînt deja pe Facebook, Myspace, Twiter, fiind privite şi descărcate pe toate meridianele. Ca să atragi turişti români sau străini nu este nevoie de Dracula Land sau Brukenthal Park, ci numai de puţin spirit creator şi de un dram de inteligenţă în privinţa organizării unui proiect. Ruta paradei a fost stabilită, anul acesta, după cum urmează: Biserica Evanghelică, Strada Mitropoliei, Strada Tribunei, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Piaţa Mare. După o oră de „defilare“, participanţii au salutat publicul în sunet de trîmbiţe de pe scena mare – punctul terminus al paradei.

Tema ediţiei aniversare a fost constituită de „Povestea breslelor medievale“. În această idee, a fost propus un decor aparte: au fost construite zece case de breaslă în Piaţa Mare, care au recreat centrul istoric al Sibiului. Scenografii au avut în vedere ideea de „oraş în oraş“. În fiecare dintre cele zece case de breaslă, brutari, olari, ţesători, croitori, fierari şi-au făcut treburile, acompaniaţi de magi, alchimişti, menestreli şi vrăjitoare, care au animat atmosfera timp de patru zile, conducînd publicul spre tema propusă.

În centrul „noului oraş vechi“, negustori de fructe şi legume, de condimente, ceaiuri, vinuri şi alte produse (mai mult sau mai puţin) specifice au dat un aer de piaţă medievală autentică, în timp ce în tabăra organizată în curtea Bisericii Evanghelice ordinele cavalereşti au făcut demonstraţii de luptă în fiecare zi de festival.

Seara, breslaşii, negustorii, artiştii, dar şi publicul spectator s-au putut retrage la taverna medievală din Piaţa Mică, unde meşteri bucătari au pus pe mese bucate alese spre desfătarea tuturor, acompaniaţi de menestreli si trubaduri care au întreţinut atmosfera pînă la miezul nopţii.

Muzica celor de la Nomen Est Omen este abordată întotdeauna în conformitate cu adevărul istoric, într-o manieră cît se poate de apropiată de modul în care a fost gîndită, scrisă şi interpretată. De această dată, „menestrelii“ au plecat în călătoria lor muzicală din Regatul Angliei, trecînd apoi prin cel al Spaniei, al Franţei, prin republicile şi ducatele Italiei, prin oraşele }ărilor de Jos, cetăţile Germaniei, ajungînd pînă în Boemia şi Regatul Ungariei. Este vorba despre 31 de dansuri sau preludii renascentiste şi elisabetane, reunite pe album sub paisprezece titluri (după cum se cîntau în epocă). O coincidenţă „premeditată“ este că acelaşi număr (de dansuri medievale) este şi pe primul album al celor de la Nomen Est Omen, realizat în urmă cu 14 ani. Nomen Est Omen înseamnă în latină „numele este semnul (destinului)“ – idee care se regăseşte din plin, via Umberto Eco, în activitatea ansamblului.

Alături de mai sus-citata formaţie, Grafic şi Lyra din Arad şi Cimpoierii din Hunedoara au încîntat (ca întotdeauna) publicul. O surpriză plăcută a fost şi formaţia Medioevo, pe care o vom urmări cu interes pe parcursul lunilor care urmează.