OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Program:
luni, 21 octombrie

- 11-14

Winter at 3000 metres (Iarna la 3000 de metri), China, 62’. CI
Cong Huan este o fetita de noua ani ce traieste in munti la o altitudine de 3000 de metri deasupra nivelului marii, unde nu exista drumuri. Sint cu totul 100 de gospodarii in zona, oamenii fiind descendenti ai celui mai vechi grup etnic din China, Qiang. Limba acestui grup nu este scrisa, ci doar vorbita. Cong Huan nu stie limba Qiang. Tatal ei o duce la batrinii din sat pentru a asculta povesti Qiang si a invata limba. Mama sa o invata virtutile feminine, deprinderile, dar si cintece si dansuri. Ea trebuie sa invete sa se adapteze mediului in care locuieste. Cong Huan se joaca de multe ori cu prietenele sale, imitindu-si parintii in felul in care-si cresc copiii, dar viata este mai mult decit o simpla joaca.

Ritualuri, Romania, 16’. R
Intr-o incursiune picturala in lumile vazute si nevazute ale satului Gostinari, un loc uitat de lume in Cimpia Baraganului, filmul exploreaza legatura cu pamintul si viata sufletului, fire care mentin echilibrul omului intre pamint si cer. Episoadele, intitulate sugestiv Podul de piatra, Lut si suflet, Gustul pamintului, Drumurile pamintului, Lumina dintre lumi, Lumea celor plecati si La cumpana lumilor, dau dimensiunea vietii satului contemporan, din care nu lipsesc obiceiurile crestine cu radacini pierdute in timpurile pagine.
Friends in High Places (Prieteni sus-pusi), Burma / Myanmar, 88’. CI
In Burma, unde venerarea spiritelor a supravietuit atit triumfului budismului cit si capriciilor unei dictaturi militare, un cult dinamic format din mediumuri, multi dintre ei homosexuali, care intra in legatura cu spiritele, face ca viata sa fie mai suportabila. Filmat ilegal in capitala Burmei, Yangon, Prieteni suspusi ne poarta in explorarea unui cult si a vietilor mai multora dintre aceste mediumuri. Ghidati de doua povestitoare dinamice, trecute de saptezeci de ani, din Burma, intram intr-o lume necunoscuta cu povesti impresionante, costume extravagante, muzica extatica si dans inflacarat unde descoperim rolul pe care il au mediumurile in societatea din Burma, actionind ca asistenti sociali si chiar ca psihiatri pentru oameni de toate categoriile.

- 15-19

Penitenciar, Romania, 62’. R
Filmul investigheaza lumea condamnatilor pe viata de la singura inchisoare din Romania unde sint detinuti cei care au primit aceasta sentinta. Pentru prima oara in Romania, o echipa de televiziune a primit aprobarea de a filma, vreme de o saptamina, intr-o inchisoare de maxima siguranta. Filmul nu urmareste in primul rind faptele lor, ci lumea detentiei, modificarile pe care le sufera individul si universul acestei experiente fundamentale care este inchisoarea pe viata.

The Brigade (Brigada), Estonia, 57’. CI
Documentarul a fost filmat timp de trei luni in Peninsula Yamal din vestul Siberiei, unde populatia Nenet se ocupa de pastoritul renilor de aproape o mie de ani. Cu ceva vreme in urma, pastorii de reni au fost organizati in brigazi in cadrul unor ferme de stat. Sovhozul Yar-Sale include 22 de brigazi care au fiecare in grija citeva mii de reni. Intr-un an, o brigada calatoreste citeva mii de kilometri. Perioada de gestatie si nastere a puilor din primavara, ty nintch, necesita cel mai mult volum de munca. Brigada trebuie sa se asigure ca renii nou-nascuti pot sa se tina dupa cireada – riurile adinci trebuie trecute inainte ca gheturile sa cedeze. Oamenii lucreaza chiar si noaptea in timpul verii polare.

Apaches (Apasii), Serbia, 25’. B
Valea Sirinic se intinde in sudul provinciei Kosovo, chiar linga granita cu Macedonia. Sint douasprezece sate montane, dintre care Shtrpce si Brezovica, situate in partea centrala, sint partial protejate, in timp ce celelalte, situate la margine, sint expuse celor mai grele incercari. Din 1999, aceasta enclava sirba este total izolata. Nu poti ajunge aici decit prin Kosovo, lucru posibil numai in convoaie, cu escorta din partea fortelor armate KFOR.

- 19-20
Ceremonia de deschidere

- 20-24
The Man with Thousand Eyes (Omul cu o mie de ochi), Romania, 52’. CI
A fost supranumit decanul fotoreporterilor, a fost aproape de miscarea de avangarda si a avut o mare contributie la dezvoltarea fotografiei etnografice. Se numea Iosif Berman si a trait in Romania intre anii 1890 si 1941. Imaginile sale sint marturie a evolutiei fotografiei in acele timpuri. A prins imaginea a aproape jumatate de secol de istorie europeana. Un film despre viata unui om a carui ratiune de a trai erau fotografiile. Un film despre viata imaginilor ce reflecta destinul unui om.

Miina!, Finlanda, 89’. CI
Un documentar despre sculptorita Miina Akkijyrkka si viata sa furtunoasa – cu lupta crincena pentru sustinerea unei rase rare de vaca si statui ale acestui animal facute din masini avariate.
Miina Akkijyrkka, sculptorita si protector al Vacii Finlandeze, rasa nativa de vaci de lapte din Finlanda, este o persoana ce stirneste sentimente puternice. Miina este o persoana exceptionala cu o istorie de actiuni exceptional de curajoase si foarte ciudate. Combatuta fervent de unii, este admirata si iubita de altii.
Documentaristul Lasse Naukkarinen a urmarit si a filmat viata Miinei timp de citiva ani. In 1988, el a regizat un documentar numit Mugetul vacii, in care Miina isi conduce rasa rara de Vaca Finlandeza de-a lungul tarii catre Helsinki. Si filmul Miina! include imagini filmate anterior la nasterea fiicei Miinei, Pili, in 1990, imagini cu Miina punind saua si calarind un taur in Artjavi sase ani mai tirziu si imagini cu sfintirea fermei Skata in 1996.
In Miina!, filmul anterior realizat de Lasse Naukkarinnen este intrepatruns cu viata la ferma Skata din Vuosari, la est de Helsinki. Aici isi incepe Miina lupta pentru viitorul fermei, din cind in cind venind in conflict cu autoritatile si cu directivele Uniunii Europene care nu sint de acord cu pasiunea ei pentru rasa rara.
Pe linga conflictele privitoare la vacile sale, relatia Miinei cu asociatia de protectie a animalelor se inrautateste chiar in anul in care au fost realizate filmarile. Miina este arestata in vara anului 2000, iar in iarna ciinii sai sint luati de asociatie. Pina la terminarea filmului, Miina este acuzata de rezistenta in fata fortelor de politie si asteapta sentinta tribunalului.
In timp ce se razboia cu autoritatile, Miina construieste o impozanta statuie din masini avariate numita Vaca Sfinta, pe care o ridica in Ruoholahti, la vest de Helsinki.

A Minister Backtracks (Pe urmele masacrului), Danemarca, 58’. B
Un ministru danez decide sa inceteze munca de birou si sa inceapa urmarirea pe cont propriu a unui criminal de razboi din Bosnia. Ca ministru pentru refugiati, ea asistase in 1996 la exhumarea unor cadavre dintr-o groapa comuna din Bosnia. Erau imagini cutremuratoare. Ea a decis sa faca public masacrul ce a impins atit de multi oameni sa caute refugiu in Europa Occidentala. Investigatia intreprinsa de ea a dezvaluit faptul ca masacrul a fost condus de directorul scolii locale. In vara anului 1999, ministrul incepe o cautare intensa prin fosta Iugoslavie cu scopul de a-l gasi pe omul al carui nume se afla pe lista secreta a Tribunalului pentru Crime de Razboi. O echipa de filmare o urmeaza peste tot, iar la 14 zile de la inceperea cautarii femeia se gaseste deodata fata in fata cu omul care a semanat in jurul sau atita durere. Era in cautarea raului intruchipat, dar s-a dovedit ca are de-a face cu un politician.
Masquerade (Mascarade), Franta/Romania, 52’. B
In Romania, la est de Carpati se gaseste Moldova, ultima provincie orientala din latinitatea europeana. Inima acestei regiuni se numea odinioara Bacovia, nume originar din cuvintele „Bacchus“ si „Via“, insemnind „Drumul lui Bacchus“. Aici, la sfirsitul fiecarui an, spiritele mortilor se ridica din morminte, isi pun masti si haladuiesc libere cit e ziua de lunga. Pentru a-i exorciza si pentru a scapa comunitatea de pacate, moldovenii organizeaza bacanale religioase.
marti, 22 octombrie
z 11-14
Lumea sunetelor, Romania, 45’. R
Filmul este o trecere prin muzica populara autentica si instrumentele ei de o uluitoare inventivitate. Fluierul, ocarina, naiul, frunza, cimpoiul, taragotul, buciumul, vioara, cobza, tambura, broanca, tambalul, duba, titera, buhaiul, drimba, toaca dau adevarata dimensiune a fanteziei taranului roman, dornic sa comunice prin sunete melodioase. Instrumente inedite iau nastere din solzi de peste, coarne de bou, ramuri de copac, metal, argila. S-ar zice ca orice poate deveni instrument muzical.
Sardine Girls (Fetele sardinelor), Franta, 50’. CI
Douarenez, un mic orasel de pe coastele maturate de vint ale Bretaniei, gazduia pe vremuri douazeci de fabrici de conserve. Acum mai sint doar trei, unde lucreaza aproape trei sute de femei. In timp ce camera prinde imagini ale vietii la linia de productie si ale vitezei si preciziei lucratoarelor, atit angajate noi, cit si miini mai pricepute vorbesc despre atmosfera din oras, prietenie si viata in general… atit inauntrul cit si in afara fabricii.
Salasul, Romania, 55’. R
O particica de viata arhaica undeva in Muntii Apuseni, acolo unde Silvia Anghel traieste in armonie cu natura, departe de lumea civilizata. La salasul familiei ritmul vietii este dat de reguli stravechi. Felul in care batrina coace piinea, fierbe mamaliga, prepara brinza, taie lemnele si aduna finul dezvaluie un esantion etnografic al unui secol apus. Personajul filmului pare sa vina din vremuri de demult. Silvia Anghel isi traieste destinul cu demnitate si simplitate, asa cum a fost obisnuita o viata intreaga.

- 15-19

Slices of Time (Frinturi de timp), Slovenia, 60’. B
Frinturi de timp este un documentar despre doua bunici. Doua femei s-au nascut in timpul primului razboi mondial, in vremea cind se prabusea Imperiul Austro-Ungar si se infiinta un nou stat: Iugoslavia. Ele au trait in regiuni ale Iugoslaviei diferite din punct de vedere cultural si religios: Bosnia (majoritate musulmana) si Slovenia (majoritate catolica). Nu s-au intilnit, desi le leaga copii si nepoti.

Maramures, Franta, 57’. CI
Sarbatorile Craciunului intr-un sat din Maramures, in nordul Romaniei: o ocazie pentru organizarea reuniunilor in familie. Cei care au parasit satul se intorc acasa in vacanta de iarna, mai ales ca vechile traditii si ritualuri se succed neincetat de la Craciun pina la Anul Nou in mediul rural. Oamenii de aici se mindresc cu faptul ca si-au pastrat identitatea; ei au constiinta descendentei lor din dacii liberi, caci nici legiunile romane si nici alti invadatori nu au reusit sa le cucereasca teritoriul. Dar acest fapt nu ii impiedica sa caute un trai mai bun in alta parte. Orasul din apropiere reprezenta idealul lor pina in 1989, cind a devenit posibila o alta destinatie mai tentanta: Europa de Vest, unde munca este mai bine platita. Filmul vizeaza o familie care este reprezentativa pentru ce a devenit Maramuresul astazi. Cei mai in virsta privesc viata de la oras cu neincredere si zimbete ironice. Tot ce stiu ei despre Vest au aflat de la televiziune sau de pe casete video. O parte dintre cei care au plecat planuiesc deja sa se intoarca dupa ce vor fi adunat destui bani. Vor aduce inapoi cu ei si experienta de curind cistigata. Este greu de prevazut cum vor afecta toate acestea viata satelor din Maramures. In fond, care om din sat ar fi visat numai cu citiva ani in urma ca se vor folosi ca decoratiuni de Craciun instalatii de iluminat/becuri aduse de pe Champs Elysées?

Children, Kosovo 2000 (Copii, Kosovo 2000), Ungaria, 90’. B
Copiii albanezi din Kosovska Mitrovica isi marturisesc camerei de luat vederi cea mai mare durere de care au avut parte in scurta lor viata. Au fost martori la torturarea sau uciderea parintilor lor, citeodata copiii insisi fiind cei care i-au ingropat. Este ingrozitor sa auzi niste copii relatind astfel de intimplari si este si mai ingrozitor gindul ca ei au trait cu adevarat acele cosmaruri. Povestile de groaza se completeaza cu imaginea zonei devastate de razboi: sate parasite si case complet darimate in care o parte din copii sint nevoiti sa locuiasca. De fapt este un tablou al absurditatii conflictului si al celor mai nevinovate dintre victimele sale.

- 19-20
Fotografia si Antropologia – Expozitie fotografica

- 20-24
Program alternativ
Muzica si dans din Balcani

I. Proiectii:

Returning Home (Intoarcerea acasa), Bosnia, 48’. B
Filmat intre 1999 si 2001, Intoarcerea acasa documenteaza intoarcerea la casele lor dupa sapte ani a musulmanilor si bosniacilor deportati dintr-un sat mixt din punct de vedere etnic (bosniac/croat) din centrul Bosniei. Este o continuare a filmului Sintem vecini produs in 1993 de Granada Television in colaborare cu Tone Bringa. Filmul anterior face cronica intreruperii relatiilor personale dintre musulmani si croati, culminind cu expulzarea populatiei musulmane si distrugerea locuintelor lor de catre fortele croate (HVO), dupa ocuparea satului Dolina in timpul razboiului. Intoarcerea acasa ilustreaza modul in care dorinta de intoarcere acasa a fost o constanta in viata refugiatilor. Urmarind destinul citorva din familiile filmate si in 1993, acest film pune accentul pe semnificanta contributie a Natiunilor Unite (OHR), a Uniunii Europene si a unor donatori straini pentru a face posibila intoarcerea oamenilor in acest sat. Pina la urma, filmul vorbeste despre determinarea si vointa refugiatilor de a-si reconstrui vietile de dinaintea razboiului, si arata intr-un mod surprinzator felul in care refugiatii bosniaci au gasit din partea refugiatilor croati care-si recuperasera casele intelegere bazata pe experienta pe care le-a fost dat s-o impartaseasca.

No One is Immortal (Nimeni nu e nemuritor), Olanda, 40’. CI
Actiunea filmului Nimeni nu e nemuritor este plasata in Biserica Sfintul Petru, la periferia Amsterdamului, strivita intre autostrazi si cladiri de birouri. Aceasta biserica este lacas de odihna pentru multe generatii si are o istorie bogata. Datorita dreptului permanent de a-si pastra mormintele, biserica a fost bine conservata, dar a trebuit sa se adapteze erei moderne. Casa Domnului a fost partial transformata intr-un centru de reuniune si a mai primit citeva alte functii. Unii dintre cei care o frecventeaza reflecta asupra vietii si mortii si discuta despre dorinta lor de a fi inmormintati aici. Cimitirul si biserica simbolizeaza indisolubila unitate dintre viata si moarte.

Mary’s City (Orasul Mariei), Argentina, 85’. CI
Numit pe vremuri Orasul de Otel, San Nicholas devine Ciudad de Maria, Orasul Mariei, atunci cind se raspindeste vestea ca Gladys de Motta, o femeie dintr-un cartier modest, are viziuni cu Fecioara Maria. Numarul oamenilor care se aduna/ingramadesc la usa ei pentru a-I transmite mesaje Fecioarei este in continua crestere, caci din ce in ce mai multi pelerini din toate colturile tarii inunda/invadeaza orasul. Este inceputul unei adevarate industrii de fabricare/productie a unui mit. De la intreprinzatorii individuali, care vind hirtie de scris si plicuri chiar linga poarta lui Gladys, pina la statuete copiate dupa statuia Mariei, comertul religios este infloritor. Autoritatile nu pierd ocazia si incearca sa profite cit mai mult in propriul folos. Presa ofera si povesti reale si inventate/inventii. Faptul ca Gladys insasi ramine nevazuta in entuziasmul general ii confera o aura de mister care stimuleaza si mai mult interesul oamenilor pentru mitul nou creat.
miercuri, 23 octombrie

- 11-14
Libertate, te halesc, Romania, 37’. R
De 8 septembrie, ziua de Sf. Maria Mica in calendarul ortodox, rromii din toata tara se aduna linga Manastirea Costesti din judetul Arges. Este sarbatoarea rromilor de pretutindeni, iar cei din Romania o cinstesc cu petreceri fastuoase. Aici nu vin rromi oarecare, ci cei foarte bogati, care au statut de aristocrati printre ceilalti membri ai etniei lor. Locul intilnirii devine o scena pentru etalarea de masini luxoase si de bijuterii si salbe grele din aur. Rromii isi sarbatoresc ziua asa cum o cere traditia: cinta si danseaza, maninca si beau din belsug. Si pentru ca pina si traditia e supusa schimbarii, vechile cintece tiganesti au devenit manele, iar carutele cu coviltir, limuzine. In limba Romani, rrom inseamna om. Cind sint doar intre ei, eliberati de constringerea de a se conforma lumii din afara, rromii dau intreaga masura a ideii lor despre ce inseamna sa fii om adevarat.

Missionary (Misionarul), Polonia, 50’. CI
Padre Casimiro este misionar in Anzii Bolivieni. Parohia lui se intinde pe inaltimi aproape inaccesibile, depasind de multe ori 5000 m altitudine. El este singurul din „lumea civilizata“ care se incumeta sa ajunga pina la oamenii care locuiesc in cele mai izolate parti ale acestor munti. Timp de un an incheiat, regizorul Wojciech Staron, insotit numai de camera sa de luat vederi, a urmarit indeaproape periplul acestui om fascinant. Misionarul duce o viata singuratica, plina de piedici si calatorii periculoase spre colturile indepartate ale parohiei sale. Momentele fericite alterneaza cu cele triste in aceasta poveste poetica despre un european care incearca sa inteleaga lumea indienilor sud-americani, o lume care nu s-a schimbat prea mult in ultimii cinci sute de ani. Mai mult decit o incursiune in aceasta lume stranie, filmul este o explorare in adincime a sufletului misionarului. Este o analiza a conditiei umane in situatii extreme.

Northlands, Ungaria, 62’. CI
In Nord, lumea e altfel. Aerul e albastru, copacii ajung pina la cer. Peretii abrupti sint presarati cu crevase intunecate, iar uneori, dupa ploaie, stincile crapa, facind loc suvoaielor de apa. In linistea absoluta, se aud trosnetele crengilor si ciupercile crescind. Peste tot pluteste un miros de lemn ars. Oamenii traiesc jos, in vale. Dimineata, foarte devreme, pornesc cu securi si ferastraie spre padure. Desi au o aura mitica, satul si locuitorii sai sint foarte reali. Patru protagonisti, patru meserii, patru anotimpuri. Cuvintul potrivit acestui film e ethos.

- 15-17

The Last Yugoslavian Football Team (Ultima echipa de fotbal a Iugoslaviei), Olanda, 83’. B
Filmul ii urmareste pe citiva dintre jucatorii fostei echipe de aur a fotbalului iugoslav din anii ’80, analizind modul in care conflictele etnice si politice pot transforma terenurile de fotbal in teren pentru dispute politice. Odinioara idoli nationali, ovationati pe toate stadioanele fostei Iugoslavii, jucatorii au ajuns in echipe nationale diferite dupa dezmembrarea inceputa in 1990. Acum, fostii coechipieri joaca unul impotriva celuilalt, iar aceeasi multime, care ii aclama in trecut, ii fluiera pe croati la Belgrad si pe sirbi la Zagreb. Prietenia care ii lega nu a rezistat. Desi pretind ca nimic nu s-a schimbat intre ei, nu pot rezista presiunii acelora care nu vad fotbalul ca pe un joc, ci ca pe un mijloc de a-si proclama propria superioritate.

- 17-19
Prelegere: Robert Kaplan

- 19-24

Program alternativ

I. Muzica si dans din Balcani

II. Proiectii:

Green Card, Bulgaria, 27’. B
Un mic sat bulgaresc traieste febra vizelor pentru emigrare in SUA. Unii au plecat deja, iar relatarile rudelor care i-au vizitat sporesc entuziasmul si graba celor mai multi sateni pentru a obtine viza pentru America. Filmul infatiseaza imaginea pe care o au acesti oameni privind viata de peste ocean in comparatie cu vietile lor pline de lipsuri. Analiza motivelor ce ii conduc pe oameni sa ceara viza pentru emigrare dezvaluie faptul ca predomina saracia si conditiile grele de munca, imbinate cu mirajul unei vieti confortabile si al unui venit usor de obtinut. In afara evidentierii diferentelor dintre cele doua culturi, ceea ce este uimitor pentru sateni, filmul investigheaza, de asemenea, latura emotionala ce insoteste plecarea cuiva de acasa pentru totdeauna. In timp ce majoritatea localnicilor din sat ar face orice pentru a obtine o viza, exista o persoana care decide sa ramina desi are viza in buzunar. Intre cele doua extreme, oamenii ale caror familii au plecat sau cei care se pregatesc sa plece sint constienti de ruptura produsa de emigrare in vietile lor.

Howrah Howrah, Germania/India, 2001. CI
Gara Howrah este gara centrala din Calcutta, India, si una din cele mai mari din Asia. In afara de importanta sa ca nod de cale ferata pentru transporturile de marfa, gara Howrah condenseaza circuitul vietii unui important oras indian. Este un loc cu extraordinara intensitate si polaritati extreme. Filmul Howrah Howrah ne conduce prin acest loc plin de viata, miscare, bucurie si durere, revelind versatilitatea Calcuttei si haosul ce schiteaza anarhic drumul oamenilor prin microcosmosul garii.

Fugarele, Marea Britanie, 2001. CI
Actiunea acestui film este plasata intr-un refugiu pentru fete din Teheran si urmareste povestea a cinci fete care au ajuns aici. Aceste fete, ce au fugit de situatii intolerabile, dovedesc un curaj remarcabil si ingenios. Filmul exploreaza experienta lor in relatie cu autoritatea barbatilor, dorinta de respect si libertate si speranta pentru un viitor bun. Centrul este condus de dinamica si charismatica Doamna Shirazi, care le protejeaza pe fete de familiile lor si le ajuta sa-si refaca relatiile. Filmul infatiseaza modul in care femeile iraniene invata sa infrunte vechile reguli si cit de repede se schimba lucrurile in tara lor.

Universitarii, Elena Raicu. R
Filmul este o incursiune in istoria recenta a Clujului universitar de la incheierea razboiului pina astazi, din perspectiva personala a citorva dintre profesorii Universitatii Babes-Bolyai. Ascensiunea lor catre elita universitara a inceput in perioada tulbure a anilor ’50, cind la Cluj noile autoritati comuniste rezolvau in felul lor problemele generate de coabitarea celor doua etnii, maghiara si romana. Evolutia protagonistilor urmeaza un destin comun, nu doar in cariera, ci si in viata privata, deoarece locuiesc in acelasi bloc, construit special pentru cadrele universitare la inceputul anilor ’60. Relatarile lor se constituie in jurnalul unei generatii si intr-o pagina din istoria universitatii clujene.
Program alternativ: Muzica si dans din Romania si Balcani

joi, 24 octombrie
- 11-15

Staroverii, Dumitru Grosei. R
Ideea rezistentei omului prin credinta sta la baza acestui film. Comunitatea rusilor de rit vechi din Romania este un exemplu extraordinar de integritate morala si pastrare nealterata a obiceiurilor si traditiilor. O oaza de puritate crestina care s-a pastrat de-a lungul a trei sute de ani datorita credintei curate si nefatarnice in Dumnezeu.
Staroverii, fideli Rusiei vechi, au adus-o in sufletele lor si au revarsat-o pe unde s-au asezat, refacind coltisoare veritabile de Rusie medievala de o frumusete rar intilnita.

Scoala, Grecia, 2001. B
Scoala este un documentar despre o scoala interculturala din Atena care deserveste doua comunitati. Mai mult de jumatate din copii sint musulmani de limba turca intr-un oras dominat de crestini ortodocsi de limba greaca. Intr-o societate ce are deseori tendinta prejudecatilor sociale si a nationalismului xenofob, profesorii sint decisi sa creeze o scoala „normala“ pentru copiii ambelor comunitati. Perturbarea activitatii scolii a durat aproape un an. Povestea incepe cu diversele incercari ale profesorilor de a imbunatati aspectele interculturale ale scolii si de a-si sustine elevii: Va aproba Ministerul Educatiei si Religiilor predarea limbii turce? Va reusi tinara Sindika sa-si continue studiile gimnaziale? Cum vor accepta familiile crestine numarul tot mai mare de copii musulmani din clase?
Filmul se ocupa intr-un mod foarte personal de integrarea minoritatilor in societatea greaca. Abia recent dezbaterile publice din Grecia au dezvaluit elementele rasiste ale perceptiilor despre propria persoana in relatie cu ceilalti si asteptarile intemeiate ale grupurilor minoritare de a le fi respectate de catre societate si stat propria limba, cultura si credinta. Scoala trateaza probleme locale minore, dar prin acestea se incearca un comentariu mai amanuntit al ideii de cit de mult efect poate avea o implicare personala, aproape emotionala a unui grup de oameni in confruntarea cu atitudini rasiste si schimbarea unor perceptii impamintenite.

Alfred Melotu, Inmormintarea unui Mare Sef, Norvegia, 2000. CI
Alfred Melotu a fost Seful Suprem al tribului vorbitor de limba papuasa din Fenoaloa. Aceasta este cea mai mare insula din atolul Reef ce apartine Insulelor Solomon. Alfred a fost filmat cind antropologul danez Jens Pinholt a vizitat insula in 1994. In timpul vizitei sale, Pinholt si Marele Om al Insulelor au discutat despre planuri de documentare a obiceiurilor traditionale. Acest lucru s-a concretizat intr-un proiect de film depre viata unui Sef Suprem si stradania sa permanenta de a pastra traditiile culturale ale poporului sau. Moartea prematura a lui Alfred in timpul celei de-a doua vizite a echipei de filmare in 1996 a schimbat aceste planuri. Ceea ce trebuia sa fie un film despre viata unui Sef Suprem a devenit in cele din urma un documentar despre moartea sa.

- 15-19

Programe alternative

I. Program de filme studentesti

Andre si Nandi, Universitatea Manchester
Hornarii, Universitatea Poznan
Regec, restaurarea unui castel, Universitatea Budapesta
Cum iti asterni, asa dormi, Universitatea Berlin

II. Proiectie hors concours

Tito, Viata privata a unui presedinte, Slovenia si Republica Ceha, 59’.

III. Muzica si dans din Romania si din Balcani

- 19-24
Imprumutul, gaina si oul, Franta, 2000. CI
Buusaa, o micuta companie financiara, a fost creata de activisti politici eliberati din inchisoare. Unul din ei, Adam, reuseste sa convinga femeile din satul sau sa imprumute sume mici. O femeie isi cumpara o closca americana: gainile fac oua din care ies pui ce vor fi mai apoi gaini. Un sobolan ii maninca toate ouale. Femeia se hotaraste sa otraveasca soarecii, dar closca maninca otrava si moare… Insa imprumutul tot trebuie platit. Intimpinind multe greutati, entuziasmul reprezentantilor companiei Buusaa se loveste de indoielile clientilor lor, dind nastere unor discutii aprinse. Problemele supravietuirii zilnice ii conduc spre o regindire a principiilor lor ideologice.

Satul elevilor, China, 1999. CI
Documentarul spune o poveste reala si emotionanta, inregistrind nazuinte umane si setea de cunoastere intr-o zona saraca si izolata a Chinei. In adincul padurilor din Muntii Hengduan, vestul provinciei Yunnan din China, se ascunde un sat mai special, necunoscut de oamenii din afara. Locuitorii satului sint copii intre 6 si 14 ani. Ei locuiesc in sat tot anul pentru a-si completa cei sase ani de studii ai ciclului primar. Este un loc numit Tian Deng, in mijlocul Muntilor Hengduan. Din pricina muntilor inalti, a vailor adinci si a drumurilor desfundate, si din cauza ca aceasta este singura scoala intr-o arie de 160 kilometri patrati, copiii apartinind minoritatilor etnice Bai si Lisu nu pot merge la scoala si inapoi acasa in fiecare zi. De aceea, singurul mod de a rezolva problema este de a ramine la scoala. Scoala nu are insa destule fonduri pentru a le construi elevilor un camin cu dormitoare si sala de mese. Atunci parintii le-au ridicat in fata scolii mici incaperi din lemn, pentru a avea unde sa-si faca de mincare si un acoperis. Gradual au aparut mai mult de 80 de astfel de colibe, iar satul este acum locuit de mai mult de 300 de copii. In afara de indatoririle zilnice legate de scoala, acestia trebuie sa faca focul, sa gateasca si sa-si spele hainele singuri. Intr-un cuvint, din ziua in care se muta in satul elevilor, nu conteaza ce virsta au, trebuie sa se descurce singuri.

vineri, 25 octombrie

- 11-14
Iagalo. Regia: Paul Tanicui. R
Pentru tiganii lautari dintr-un sat romanesc, a cinta acasa, pe Valea Neajlovului, sau undeva, pe valea fluviului Mississippi, inseamna acelasi lucru, atit timp cit te respecti pe tine si tot ce e valoros in jurul tau. Napoleon, Marinica, Robert, Tanase, Ninel, Sile, Caliu si Dida cer dreptul de a fi considerati oameni normali. Sint muzicanti virtuozi, veseli si plini de viata. Taraful rromilor Iagalo a cutreierat lumea in lung si-n lat, uimind vedetele de la Hollywood. Iagalo inseamna sa fii in stare, sa simti ca arzi, ca te topesti, ca traiesti viata la maximum. Muzica lor vorbeste despre aceste lucruri.

In cautarea macroului, Norvegia, 2000. CI
Filmul urmareste echipajul pescadorului norvegian Havdron la inceputul unui nou sezon de pescuit de macrou, lucru care le aduce cea mai mare parte din venituri. Pescarii se bazeaza pe stiinta, tehnologie, gindire rationala si indeminare pentru a avea succes. Totusi, pescuitul poate fi dificil, riscant si o activitate incerta pe mare, fiind totodata subiectul instabilitatii preturilor de pe piata mondiala. Apelam de multe ori la magie in dorinta de a controla evenimentele riscante si incerte din viata noastra. De aceea, pentru a alunga ghinionul, pescarii suplimenteaza stiinta, tehnologia si deprinderile practice cu practici magice. Filmul arata modul in care gindirea magica este parte a muncii de la bordul unui vas de pescuit, contestind astfel propriile noastre superstitii.

Kusum, Finlanda, 2001. CI
Kusum este o fetita obisnuita de 14 ani din India. Ea traieste in Delhi, unde merge la scoala si se gindeste la viitor – pina cind se imbolnaveste. Inceteaza sa mai manince, se izoleaza si face crize de isterie. „Au intrat spiritele rele in familie“, spune Bhagat, un batrin vindecator. Initial, familia lui Kusum a incercat medicina occidentala, dar apoi a optat pentru vindecarea spirituala. Este un drum lung, deoarece cu spiritele nu e de glumit.
Kusum este povestea emotionanta a luptei unei familii impotriva ghinionului, a conditiilor grele si impotriva bolii.

- 15-19
Sotiile lui Haj-Abbas, Iran. CI
Au fost odata ca niciodata doua femei, Sakineh si Nimtaj, amindoua sotii ale lui Haj-Abbas. Dupa moartea sotului lor, ele au continuat sa traiasca in aceeasi casa pentru inca multi ani fara sa aiba copii. Acest film arunca o privire in relatia lor si existenta lor impreuna.

Restauratorul, Romania, 2002. Regia: Sorin Iliesiu. R
Un film despre contele Tibor Kálnoky, 35 ani, nascut in Germania. A trait in SUA, Germania, Olanda, Franta. In ultimii ani s-a stabilit in Transilvania. Aici s-a casatorit si are trei copii. Familia Kálnoky este una dintre cele mai vechi familii din Transilvania. Dupa 50 de ani de exil in Vest, a 25-a generatie se reintoarce pentru a-si reface mostenirea pierduta (inclusiv restaurarea celor doua castele in ruina).

Cheia, Israel, 2001. CI
In timp ce Margalit si Illan, singurii evrei ce au mai ramas intr-un sat arab, se cearta asupra dreptului de a tine cheia de la o sinagoga antica, un al treilea evreu apare si construieste o sinagoga rivala. Un adaggio tragi-comic despre dorinta umana de a se certa si a-si uni fortele cu orice pret.

Doua sate, Romania, 2002. Regia: Alina Mungiu-Pippidi. R
Aceasta este povestea a doua sate. Nucsoara este un sat de munte care s-a opus comunismului. Multi dintre locuitorii sai au fost inchisi, torturati sau executati. Scornicesti este un sat de cimpie. Fiind locul in care s-a nascut Nicolae Ceausescu, regimul comunist de dupa 1968 a vrut cu orice pret sa-l transforme in oras. Nucsoara nu a putut fi colectivizata si a ramas una din insulele de proprietate privata in Romania comunista. Scornicesti a fost colectivizat si sistematizat. …un adevarat cobai pentru experimentele incercate de Ceausescu in lumea satului. Povestea celor doua sate, din 1946 pina azi, este insasi povestea societatii rurale romanesti in perioada comunista. Comparatia lor evidentiaza mai multe desosebiri decit asemanari.
Acest documentar, inspirat dintr-o cercetare de antropologie politica, urmareste efectele durabile ale marilor procese de inginerie sociala asupra satului romanesc, colectivizarea si sistematizarea, in special asupra comportamentului politic al taranilor de dupa comunism.

- 20-24
Program alternativ

I. Proiectii

Corbii, Iugoslavia, 2001. Regia: Zelimir Gvardiol. B
Corbii spune povestea lui Dusan Vukovic, primul om care a returnat public o medalie de onoare acordata dupa ce singurul sau fiu, Alexander, a fost ucis in timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, aparindu-si „pamintul stramosesc“ aflat sub cel mai crunt regim dictatorial, cel al lui Slobodan Milosevici. Aceasta decizie a cauzat o scindare in familie: mama si tatal lui Alexander vad aceasta moarte ca lipsita de orice sens, inacceptabila, o tragedie, in timp ce bunicul – comunist convins, sirb si patriot – o priveste ca pe un sacrificiu eroic pe altarul natiunii. Istoria unei familii prinse intr-un conflict fara solutie este metafora pentru societatea noastra divizata si schizofrenica, in care oameni obisnuiti se confrunta cu ferocitatea/violenta in numele propriilor „adevaruri“.

Dilema lui Duka, Germania, 2001. CI
Duka, o femeie casatorita si mama a cinci copii, locuieste in Hamar, sudul Etiopiei. De cind sotul sau si-a luat inca o sotie tinara si frumoasa, Duka este intr-o stare de permanenta neliniste. In Hamar, un loc unde oamenii traiesc din pastorit si din cultivarea a mici plantatii de sorg intr-un tinut izolat si acoperit de tufisuri, barbatilor le este permis sa aiba mai multe sotii. Dar numai citiva procedeaza asa. Duka se intreaba ce l-o fi determinat pe barbatul sau sa se casatoreasca din nou; crede ca e prea batrina sau nu mai e atras de ea din cauza malariei sale cronice? Si cum sa se inteleaga cu noua sotie care a atit de tacuta si nu-si exprima sentimentele decit prin furie? Si, pe deasupra, ii mai face si soacra necazuri. Personal si intim, filmul urmareste drama acestei familii in criza, punctele de maxima intensitate: nasterea primului copil al noii sotii si, noua luni mai tirziu, o disputa infierbintata intre soacra si fiul sau, care duce la construirea unei case noi. Duka, sotul sau, soacra si noua sotie isi spun fiecare punctul de vedere in timpul desfasurarii evenimentelor si criza este in final rezolvata.

Adevaruri socante, Suedia, 2000. CI
Facem cunostinta cu Lisa, douazeci si patru de ani, care scrie pentru un ziar studentesc. Ea se intreaba de ce pornografia a devenit standard pentru sexualitate in societatea occidentala contemporana. Se documenteaza incercind sa gaseasca un raspuns la intrebarea de ce Cookie, interlocutoarea sa, a ales viata in industria pornografica. Facem cunostinta si cu Mikko, douazeci si patru de ani, care deja are o experienta lunga in prostitutie. El isi spune povestea fara sentimentalism – despre pretul pe care a trebuit sa-l plateasca si despre cicatricele care nu se vindeca niciodata.

II. Muzica si dans din Romania si din Balcani
simbata, 26 octombrie

- 11-14
Transylvania mythica. Regia: Aurora Gabriela Runcan. R
De Sf. Gheorghe, taranii din Muntii Apuseni celebreaza Singeorzul, o sarbatoare care, desi legata de calendarul crestin ortodox, isi are radacinile intr-un ritual pagin de purificare si fertilitate la inceput de an agrar. Se spune ca in noaptea premergatoare sarbatorii, spirite malefice ar cobori pe pamint. De aceea, doi barbati imbracati in frunze si purtind masti sint pregatiti sa le intimpine. Ei reprezinta un cuplu ideal, care are puterea de a alunga duhurile rele si de a transmite oamenilor, vitelor si ogoarelor puterea de regenerare a padurii. Fetele si femeile care le ies in cale sint aruncate in riu, pentru a se spala de rele. Satenii platesc vama pentru privilegiul de a-i atinge, asigurindu-si astfel un an imbelsugat. Tot satul este prezent la sarbatoare. Batrinii urmaresc cu ochi critic gesturile mascatilor, iar copiii le memoreaza, pentru a le putea reproduce atunci cind vor fi mari.

Scrisoare catre morti, Franta, 2002. CI
„Chiar trebuie sa ne uitam stramosii pentru a deveni moderni?“
Intr-un satuc din Papua-Noua Guinee, trei barbati exceptionali rivalizeaza unul cu celalalt in ceea ce priveste ritualurile si creatia artistica pentru a avea influenta asupra celorlalti privitor la propria filozofie asupra viitorului. Miza este mare si intrebarile sint de fapt identice cu cele ce anima societatea noastra: cum sa ne aparam identitatea in timp ce asimilam globalizarea? Prin intermediul acestui film, ei trimit o ultima scrisoare catre mortii lor care i-au abandonat si care ar fi putut foarte bine sa fi emigrat intr-o tara bogata ca aceea din care provin realizatorii…

Avem acelasi singe, Danemarca/Nepal, 2001. CI
Avem acelasi singe este un portret detaliat al vietii de zi cu zi a Dalitilor sau „incoruptibilii“ dintr-un sat montan din vestul Nepalului. Satul, Pachnali, este locuit, printre altii, atit de citeva caste Dalit – Kami (fierari), Damai (croitori) si Bhul (pielari), cit si de cei citiva reprezentanti ai castei superioare Thakuri. Ni se arata relatia dintre castele superioare si cele inferioare si motivele pentru care Dalitilor li se interzice accesul in temple etc. In timp ce inaintam in actiunea filmului reusim sa intelegem ca motivul unui asemenea comportament este influenta cosmologiei religioase asupra castelor. In 1990, discriminarea bazata pe apartenenta la o anumita casta a fost declarata ilegala si pedepsita prin lege in Nepal. Dar sistemul de caste mai reprezinta inca o parte esentiala a peisajului cultural.

- 15-18
Femeile, fata uitata a razboiului, Kosovo/Albania, 2002. B
Femeile, fata uitata a razboiului este povestea purificarii etnice vazuta prin ochii femeilor de toate virstele, care au adunat un numar tot mai mare de victime ale razboaielor moderne. Acest program se ocupa de supravietuitoarele celei mai recente crize din Balcani, purificarea etnica din Kosovo. Femei obisnuite povestesc despre felul in care se poate trai cu cicatricea unui viol in grup sau cum au fost obligate sa-si vada sotul si copiii executati sub propriii ochi. Acestea sint marturii reale ale unor femei in viata si uluitoarele lor eforturi de a-si readuce viata la normalitate.
Femeile, fata uitata a razboiului investigheaza ce se intimpla acum cu femei ale caror vieti au fost date peste cap si pentru totdeauna schimbate de razboi.
Povestea unui miner, Mozambic/Africa de Sud. B
Joachim este un muncitor imigrant sfisiat intre responsabilitatile fata de cea de-a doua sa sotie din Africa de Sud si prima sa sotie si familia din Mozambic. Cind isi viziteaza satul dupa o absenta mai lunga, este prins intre statutul sau de HIV pozitiv si ceea ce asteapta de la el ca barbat societatea traditionala. Este nevoit sa faca o alegere: nu poate multumi si proteja pe toata lumea in acelasi timp. Ce va alege?

- 19.00
Festivitate de premiere

- 20.00 Spectacol de muzica si dans din Romania si din Balcani