OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

 

Iată măcar cîteva dintre motivele care îl pot determina pe un istoric precum Gabriel Moisa să ia iniţiativa reunirii unui număr de Studii de istoriografie românească într-un volum colectiv (apărut la Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008, 308 p.). Dar la cele de mai sus se adaugă şi necesitatea dialogului cu alţi confraţi, pe care tipul de antologie la care mă refer îl realizează din plin. Sînt de regăsit, printre cei care au contribuit la materializarea proiectului universitarului orădean, oameni din mai multe centre intelectuale ale ţării (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea) şi de dincolo de graniţă (Canada, Italia), reuniţi de o pasiune comună şi dispersaţi în jurul unui areal tematic bogat. Predomină vîrstele mai degrabă tinere, ştiut fiind că, în profesia de investigator al abisurilor timpului, tinereţea se perpetuează mai îndelung. Au însă asemenea alcătuiri vreun alt rost decît acela de a justifica un grant sau de a consemna preocupările de o clipă ale mediilor de cercetare de rang academic?

 

În versiunea unei hermeneutici nobile – singura care merită să fie avută în vedere –, asemenea întîlniri între cei care ilustrează o profesie reprezintă colocvii intelectuale necesare. Ele reiau, într-o formă adaptată timpurilor şi intenţiilor specifice, banchetele de idei ale Antichităţii clasice şi continuă, cîteodată, chiar şi întrunirile breslelor medievale (în partea lor de întrecere în măiestrie). Nu merită să fie ignorat nici faptul că, în sine, asemenea alcătuiri pot fi privite şi ca o fluturare de panaş, ca nişte parade festive, etalînd produse de excelenţă şi nume care sînt sau pot deveni sonore. Dar aspectul cel mai util al apariţiilor de acest gen cred că este acela că prin ele se conturează un anume tablou secţional, în cadrul căruia piesele jalonează un teritoriu întreţesut din complicităţi tematico-metodologice şi din complementarităţi fertile.

 

Relevantă pentru ultimul aspect amintit este „rima“ unuia dintre cele două studii ale coordonatorului (Gabriel Moisa), cel intitulat Despre manipularea istoriografică în comunism. Cîteva aspecte, şi cel semnat de colegul său orădean, Sorin Şipoş, Un studiu inedit al istoricului Silviu Dragomir aflat în Biblioteca Academiei sau despre avatarurile cercetării în perioada postcomunistă. După observarea impunerii de la centru şi dinspre vîrful PCR a priorităţilor istorice şi a direcţiilor interpretative, Moisa repertoriază temele de mare vogă ale ceauşismului, construct imposibil de înţeles ca alianţă între comunism şi naţionalism în afara considerării, etapă cu etapă, a anexării investigaţiei istorice la propaganda de partid şi de stat. Cenzura a mers, astfel, mînă în mînă cu aducerea la numitorul comun al gîndirii omului din Scorniceşti a celor mai multe voci istoriografice active în deceniile respective, pe baza documentelor de partid adoptate cu unanimităţi adulatoare în forurile recunoscute ale ţării.

 

O continuare întru cîtva previzibilă, neaşteptată doar în repetitivitatea kafkiană a situaţiei iniţiale, ne întîmpină în studiul lui Sorin Şipoş, monograful lui Silviu Dragomir, pornit să recupereze un studiu inedit al istoriei, ajuns în incinta sacră a Bibliotecii Academiei. Mărturia despre păţania necalificării repetate a petentului în faţa conducerilor succesive, pe diferite niveluri ierarhice, ale vestitului tezaur cultural al ţării arată, cu destulă limpezime, ori că poţi desfiinţa cenzura şi Securitatea fără a simplifica prea mult lucrurile, ori că paznicii comorii devin de la o vreme geloşi pe orice intrus în sanctuar, zădărnicindu-i acestuia eforturile. S-a invocat interesul naţional (de ce nu şi raţiunea de stat?!), pentru a se refuza consultarea mitizatului studiu despre Diploma Ioanită, finisat de Dragomir înainte şi după întemniţarea comunistă, pretextîndu-se – poate cu bună-credinţă, ceea ce este şi mai grav! – că simplul contact cu textul va prejudicia interesele naţiunii. Dacă nu s-ar referi la o experienţă personală recentă, studiul lui Sorin Şipoş ar putea fi citit ca o proză distopică, populată de rinoceri cu prestigiu consolidat în domeniul dragostei de carte şi al editării ştiinţifice.