OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Americanistica s-a profilat ca opţiune de studiu, la noi, după iniţierea – pe cont propriu sau sub egida unor instituţii de cultură (centre de cercetare, programe universitare) – sondajelor în această direcţie. Era firesc să se petreacă astfel, dar nu era firesc să se întîmple atît de tîrziu. Rolul pe care au ajuns SUA să îl joace în bătrîna Europă după primul război mondial şi, încă şi mai tare, după cel de-al doilea trebuia să suscite interesul cît de devreme s-ar fi putut. Din nefericire, în România cultura instituţionalizată ţine de decizia politică, iar politica este rareori proactivă. Se preferă, de ere, menţinerea în siajul Marilor Puteri, într-o vasalitate perpetuă. Dacă, deci, Moscova a decis că America reprezintă inamicul, problematica americanistă a devenit un teritoriu tabu. Asta în pofida faptului că importanţa strategică a subiectului trebuia, ea însăşi, să împingă către o permanentă evaluare a lui cu mijloace ştiinţifice, măcar pentru a şti în orice moment ce se mai întîmplă „în tabăra cealaltă“. Erau însă vremuri de confruntare pentru hegemonie între două lumi adverse şi idiosincraziile au depăşit interesul real, prudenţa, inteligenţa şi pragmatismul benefic.

 

Chiar dacă după 1990 lucrurile s-au schimbat, conturînd, pe măsură ce iliescianismul (numesc astfel regimul de perestroika fără glastnost dintre 1990 şi 2004, cu excepţia anilor de început de deschidere dintre 1996 şi 2000, încununaţi de vizita clintoniană la Bucureşti) era lăsat în urmă, opţiuni mai decise pentru Vest, a trebuit ca inaugurarea studiilor americane să se producă în „breşele“ temporale dinainte şi de după secvenţele Iliescu: la nivel masteral în anii 1996 şi 1997, iar la nivelul licenţă să aştepte anul 2004, cel puţin la Cluj, pentru deplina afirmare. Ele au fost, de altfel, pe acest fundal istoric, rodul direct al climatului de autonomie universitară, şi nu iniţiative sosite din afara aulelor academice. Altminteri, cine ştie cît mai era de aşteptat. Grupajele de texte savante şi articole culturale încadrate în rama studiilor americane au început, de acum, să devină vizibile în mai multe reviste de cultură şi, tot mai des, se regăsesc prin reviste specializate.

 

Volumul America, azi. Studii de americanistică (Cluj-Napoca, Editura Tribuna, 2010, 340 p.), coordonat de americanistul Marius Jucan, este însă primul dintr-o serie de contribuţii clujene care fructifică în format de carte cercetările aplicate arealului de interes în direcţia căruia au făcut primii paşi o serie de personalităţi interbelice şi de după război (Nicolae Roşu, Petru Comarnescu, Nicolae Mărgineanu, Dan Grigorescu etc.). El este ilustrativ nu doar pentru felul în care un decupaj tematic poate grupa filologi, antropologi, istorici, politologi şi filozofi, în tentativa de a contura imaginea complexităţii unei civilizaţii, ci şi pentru actualul stadiu al forţelor „din teren“, în ce priveşte vestul româniei. Evaluarea Europei de către nord-americani (Andrei Marga) şi a romanului american ca tradiţie ficţională substanţială şi triumfătoare în plan universal (Virgil Stanciu) deschide o discuţie bogată în reflecţii. O completează reflecţia asupra adevărului cuprins în ficţiune (Ştefan Olteanu), comparaţia excepţionalismului american cu acela european (Liliana Mihuţ) şi evaluarea de către coordonatorul culegerii a tentaţiilor americaniste versus cele anti americaniste, într-o privire particularizată de cazul intelectualului public american din vremea consumismului. Seducătoarea filozofie a lui R. Rorty beneficiază de o analiză ca „etică fără principii“ (Vlad Mureşan), în timp ce filozofia artei din SUA, în dezvoltările ei din ultimul secol, fac obiectul retrospectivei critice a lui Gabriel Gherman. Evident, chestiunea drepturilor omului în megastatul campion al democraţiei nu putea lipsi, Doina Micu dedicîndu-se desluşirii ei, în timp ce controversele legate de politicile administraţiei Roosevelt pentru combaterea Marii Crize – aluzie şi la dificultăţile acestui moment – ori cele referitoare la reflectarea Shoah într-un roman de marcă al ultimelor decenii, Alegerea Sophiei de William Styron, îi preocupă pe Lucian Bogdan şi, respectiv, Raluca Moldovan. În fine, cum nici transformările din societatea SUA nu puteau lăsa indiferentă atenţia cercetătorilor, Şerban Văetişi urmăreşte unele transformări din cadrul comunităţilor şi culturilor urbane în ultimul veac de istorie americană. Cît despre actualitatea imediată, ea este evaluată de Georgiana Ciceo prin prisma încercării de a stabili dacă politica externă a administraţiei Obama presupune o restructurare sau numai schimbarea direcţiei.