OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

John Rawls
Liberalismul politic
Editura Sedona, Timisoara, 1999,
343 p., f.p.


John Rawls este cel mai important filozof politic de azi. Opera sa capitala este A Theory of Justice, aparuta in 1971. Despre aceasta, Robert Nozick, intr-un fel principalul sau oponent, spune ca nu are pereche decit in scrierile lui John Stuart Mill sau poate chiar mai dinainte. Filozofii politici, scrie Nozick, trebuie sa tina seama de teoria lui Rawls, iar daca nu, sa argumenteze de ce nu o fac. Si nu s-ar zice ca pretentia lui Nozick n-ar fi fost onorata. Dimpotriva, o mare parte a filozofiei politice contemporane se infatiseaza ca o tesatura de nuantari, raspunsuri si alternative la teoria lui Rawls. A Theory of Justice a avut rasunet, de asemenea, in cimpul mai larg al filozofiei. Ea a contribuit la trecerea in umbra a pozitivismului logic si a filozofiei analitice a limbajului, care aproape monopolizasera, la mijlocul secolului al XX-lea, dezbaterea filozofica in spatiul de limba engleza, si la declansarea unui interes in crestere pentru filozofia politica, concurat, abia in ultima vreme, de filozofia mintii, stiintele cognitiei si de dezbaterea in jurul postmodernismului.

Cum se explica semnificatia deosebita a cartii lui Rawls, mai ales ca ea nu contine sugestii programatice propriu-zise, iar in practica politica n-a prea fost revendicata ca reper? Raspunsul banal este, probabil, si cel mai adecvat: Rawls actualizeaza metodologic si teoretic filozofia politica, el insusi pretinzind ca a ridicat contractualismul lui Rousseau, al lui Locke si al lui Kant la “un nivel mai inalt de abstractizare