OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ruxandra Cesereanu (coord.)
Comunism si represiune in Romania.
Istoria tematica a unui fratricid national
Editura Polirom, Colectia „Plural M“, Iasi,
2006, 216 p.

Aparitia in 2006 a volumului Comunism si represiune in Romania. Istoria tematica a unui fratricid national, coordonat de Ruxandra Cesereanu si publicat de Editura Polirom, este extrem de semnificativa pentru istoria recenta a Romaniei, in general, si pentru momentul actual, in special.

Volumul, un „florilegiu“ de studii asupra impunerii ideologiei marxist-leniniste si a efectelor sale in Romania, s-a nascut in urma unei discutii dintre Stéphane Courtois, coordonatorul Cartii Negre a Comunismului si rectorul Scolii de vara de la Sighet (initiata si organizata de aproape 10 ani de Ana Blandiana si Romulus Rusan), si Ruxandra Cesereanu. El i-a propus scriitoarei clujene, in vara lui 2005, sa coordoneze pentru revista Communisme (al carei director este Stéphane Courtois) un volum monografic dedicat comunismului si represiunii in Romania, pentru cititorii de limba franceza, lasindu-i mina libera in ceea ce priveste selectarea cercetatorilor si a temelor considerate a fi reprezentative pentru comunismul romanesc.
Ruxandra Cesereanu, dupa o strategie bine aleasa, a cooptat in proiect – mai intii pentru revista Communisme – o serie de cercetatori ai istoriei recente deja consacrati, dar si autori care activeaza in alte domenii, cum ar fi cel literar sau jurnalistic. Apoi, pentru versiunea in limba romana, publicata de Polirom, au colaborat noi autori care au imbogatit paleta tematica a studiului. Tot aici au semnat si trei fosti studenti ai Ruxandrei Cesereanu, formati in cadrul cursurilor „Gulagul romanesc“, „Analiza discursului politic“ si „Miscari colective anticomuniste“, pe care le-a tinut scriitoarea intre 2002-2006 la sectia de Jurnalism a Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii de la Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj.

Este interesant in acest proiect cum izolarea si antagonismul dintre generatii au fost abolite atit intre autorii cartii (semneaza studii atit masteranzi de 22 de ani, cit si personalitati de categorie „patriarhala“, cum ar fi Ion Vianu), cit si la nivel de public-tinta, unde s-ar putea regasi foarte bine elevi de gimnaziu impreuna cu octogenari contemporani sistemului totalitarist.
Publicarea volumului coincide cu acutizarea dezbaterii publice despre crimele regimului. Dezvaluirile CNSAS privind mecanismele si actiunile de politie politica exercitate de Securitate, scara colaborationismului cu aparatul de represiune etc. sint parte a acestei discutii care, sustinuta cu ingenuitate sau malitiozitate de mass-media, cade adesea in ridicol si e supusa incontinuu tendintelor de intoxicare si dezinformare. Situatie care ingreuneaza cristalizarea unei judecati valide asupra responsabilitatilor si rolului in societatea comunista a unor actori de pe scena publica actuala, unele „partituri“ fiind minimalizate, altele supradimensionate.
Niste concluzii clare pentru problematica de fata, unele cu valoare de sentinta, sint asteptate de la raportul comisiei conduse de Vladimir Tismaneanu, care va fi prezentat si supus judecatii opiniei publice saptamina viitoare.

-Totalitarismofanii“
Un alt motiv intemeiat pentru a parcurge volumul Comunism si represiune in Romania. Istoria tematica a unui fratricid national este noutatea pe care o aduce, realizind o abordare exhaustiva sub aspect tematic in studiul comunismului. Mai exact, dupa ce zecile de aparitii despre perioada comunista acopereau, fiecare in parte, cite o fisie tematica in functie de specializarea si afinitatile autorului, volumul de fata reuneste, sub o singura umbrela editoriala, lucrari care completeaza, asemenea unor piese de puzzle, peisajul represiunii comuniste sub diferitele ei forme de manifestare, „totalitarismofanii“.

Acestea ar fi: falsificarea alegerilor politice de la 1946 (Ioan Stanomir), structura si strategiile Securitatii (Marius Oprea), sistemul penitenciar romanesc (Ioan Ciupea si Stancuta Todea), rezistenta anticomunista din munti (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), canalul Dunare-Marea Neagra (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitesti (Ruxandra Cesereanu), Basarabia in Gulag (Igor Casu), represiunea psihiatrica (Ion Vianu), cenzura in Romania (Ioana Macrea-Toma), videologia si cultul imaginii lui Nicolae Ceausescu (Adrian Cioroianu), persecutia Bisericii (Cristian Vasile), cultul personalitatii lui Ceausescu (Angelo Mitchievici), greva minerilor din 1977 (Andreea Iacob), revolta muncitorilor brasoveni din 1987 (Daniel Iftene) si un studiu de caz despre disidenta Doina Cornea (Octavian Coman).
Meritul cartii e larga sa accesibilitate, intrucit stilul e concis si alterneaza cifrele si datele cu marturii impresionante, permitind o lectura captivanta chiar si cind ofera informatii cutremuratoare. intr-un fel, cinic spus, volumul ofera elemente de thriller si variatiuni pe o tema apocaliptica, coagulind nucleul incitant al tragediei produse de comunism.

Pe de alta parte, la nivel de valori profunde, Comunism si represiune in Romania este vaccinul cel mai indicat pentru ignoranta, uitare sau distragere de la adevar, la care am asistat si asistam in continuare.
Ignoranta apartine generatiilor de dupa ’89 si occidentalilor, mai ales cei europeni, dintre care un numar ingrijorator continua sa cocheteze cu doctrina comunista (sic!), pentru ca in Occident lupul isi schimba parul in maniere idilice, cum ar fi reactivarea mitului Che Guevara si a idealului revolutionar consfintit pe vechiul continent in ’68...

Nu mi-as permite sa lansez un asemenea semnal de alarma daca nu as fi fost martora, recent, in Italia, la o manifestatie a partidului Rifondazione Comunista, care face parte din Uniunea ajunsa la guvernare dupa alegerile din 2006. Dincolo de faptul ca m-a scandalizat autorizarea mitingului chiar in fata Domului din Milano, cind am vazut secera, ciocanul si o steluta galbena pe fond rosu filfiind de zor in buricul centrului economic al Italiei, era sa lesin la propriu.
Daca cineva ar fi pictat o svastica pe vreun stilp din fata Domului din Milano, imediat s-ar fi sesizat autoritatile, lumea ar fi intrat in panica si s-ar fi scris despre acest lucru in ziare saptamini intregi.
Apoi felul in care, la manifestatie, liderul scanda la microfon „Trebuie sa ne schimbam modul de gindire!!!: Avem nevoie de o noua mentalitate!!! De un nou spirit de actiune!!!“ m-a iritat intru totul, deoarece am regasit aici nici mai mult nici mai putin decit intonatia si ecoul retoricii ceausiste. imi venea sa scot cartea Comunism si represiune in Romania, sa le-o pun sub nas sau sa ma duc la tribuna si sa strig: „felul asta de gindire a ucis milioane de oameni si a distrus zeci de milioane de vieti!“.

Trist este ca si la noi ignoranta este mare, si uitarea (mai mult sau mai putin voita) ajunge sa genereze simptome precum acela ca „era mai bine pe vremea lui Ceausescu, aveai casa si masa asigurate“, text pe care l-am auzit de o mie de ori vara si toamna aceasta calatorind mai mult cu trenul.
Daca lelea Nicoleta sau domnul inginer Gelu din Suceava ar citi Comunism si represiune in Romania, si-ar aminti ca parintii lor blestemau sistemul si povesteau cum unchiul si verisoara cutare au fost luati si dusi in Siberia sau cum Ghita a disparut pentru totdeauna dupa ce au venit sa-l ridice cu duba; si-ar aminti, poate, si ca nu intotdeauna a existat colectiv. Amnezia poate fi pusa si pe seama constiintelor incarcate, constiinta ranita a celor care au cedat de teama, lasitate, dar si din zel. „Fratricidul“ national mentionat si in subtitlul cartii nu se refera doar la tortionarii care au pactizat cu sovieticii, fratricidul este si inertia, o stare a constiintei in letargie, care in continuare refuza sa auda glasurile celor care au strigat Libertate! sau au zis pur si simplu nu sistemului.

Facind o paralela intre sistemul comunist si lumea lui Orwell din 1984, Marius Oprea, in lucrarea sa din volumul analizat aici, precizeaza: „Mai multe elemente fac ca aceasta asemanare sa fie tulburatoare: razboiul brutal dezlantuit de comunisti asupra propriului popor, cu sprijinul sovieticilor, ca si rolul esential jucat in aceasta permanenta lupta de clasa de catre politia secreta ca instrument principal al reprimarii oricarei impotriviri. Apoi ignoranta, servilismul si lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru recrutarea celor asmutiti impotriva semenilor sub stindardul secerei si al ciocanului si nu in ultima instanta scopul final al acestui razboi – transformarea in natiuni de sclavi, la cheremul unei subtiri paturi de activisti si al Conducatorului Suprem – dau substanta acestei asemanari“.
Comunism si represiune in Romania. istoria tematica a unui fratricid national este o baie de memorie necesara purificarii constiintei si acumularii cunostintelor despre istoria noastra si a Europei.