OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Anul recent incheiat a fost martorul inceputului unei revigorari in ceea ce priveste expozitiile de fotografie. Printre cele mai marcante evenimente in acest sens au fost expozitiile de grup pe care le-am comentat la vremea respectiva: 18 fotografi (vezi Observator cultural nr. 14), Alter-Image (Observator cultural 20), Solitudine (Observator cultural 29), TIAV 2000 (Observator cultural 32 si 39), Foto Media 2000 (Observator cultural 42) si Press Chech Photo (Observator cultural 36). Acestea au fost cele mai concentrate momente ale anului spre a vizualiza ce se intimpla in fotografia contemporana, momente care se datoreaza unor remarcabile eforturi colective.
Expozitiile personale ale artistilor romani – dintre care au iesit in evidenta Aurora Dediu la Fotogaleria GAD, Gaspar Torok la Cercul Militar, Stefan Cozma la Institutul Goethe, Laura Dobre la Palatul Mogosoaia – au fost cit se poate de interesante, dezvaluind importante trepte ale evolutiei artistice, dar ele nu s-au constituit totusi in evenimente majore. Unul dintre motivele pentru care expozitiile personale nu s-au impus in 2000 este ca majoritatea fotografilor activi sint angajati in fotografia de publicitate, moda sau presa cotidiana (arii care le pot asigura existenta materiala), nemaigasind timp, energie si motivare pentru angrenarea in proiecte mai ample care sa presupuna articularea unei viziuni artistice.

Un exemplu de ce se poate face in acest sens ne-a oferit Institutul Francez, care a fost printre cei mai activi promotori ai fotografiei artistice, gazduind expozitii remarcabile aproape in fiecare luna. Dintre acestea, cele mai inchegate si mai originale, reusind sa vizualizeze o intelegere speciala a diverselor subiecte, au fost: Klavdi Sluban – Balkan Transit (Observator cultural 6 si 25), Bogdan Konopka – Orase invizibile (Observator cultural 16), Antoine Schneck – Tiganii din Romania (Observator cultural 42), Irmelj Iung – Cioran, precum si expozitia de grup cu imagini din regiunea franceza Marne (Observator cultural 29). Aceste expozitii au aratat si ce se poate face, si ca exista fonduri (chiar daca la noi inca mai greu) pentru astfel de explorari artistice.

Cei de la care se astepta sa fie cei mai activi in astfel de cautari, reprezentantii Universitatii de Arta sectia Foto/Video, au continuat sa aiba si in anul 2000 o activitate expozitionala destul de timida, in ciuda potentialului demonstrat cu diverse ocazii, precum expozitia de grup Scarf, organizata de Universitate la Institutul Goethe in 1999. Pe linga expozitia Generatia 2000 – nou val in fotografia romaneasca – foarte putin mediatizata –, s-au mai remarcat expozitia Mariei Stan de la Sighisoara (Observator cultural 24), amintita expozitie a lui Stefan Cozma, cea a lui Nicu Ilfoveanu de la lansarea Centrului Multi Art Dans (ocazie cu care au fost proiectate si o serie de remarcabile, unele chiar uimitoare, scurt-metraje video ale studentilor de la Foto/Video), precum si prezente dispersate la unele dintre expozitiile de grup amintite.
Reprezentantii facultatii de profil din Cluj ne-au oferit o expozitie – mai bine mediatizata, dar tot insuficient – respectiv amintita Alter-Image la Muzeul de Istorie. Si studentii de la UATC au fost destul de zgirciti, reusind totusi sa aiba o expozitie cu lucrarile lor in cadrul festivalului cineMAiubit. In ciuda (dez)organizarii neglijente (in special a iluminarii si panotarii), valentele si experimentele prezentate ne fac sa speram la mai multa generozitate in noul an.

Pentru ca acest lucru sa se intimple trebuie indeplinite unele conditii, una dintre ele fiind aceea de a exista un spatiu decent de expus. In 2000 s-au activat multe astfel de locuri alternative, incepind de la baruri care au gazduit sporadic expozitii (cum au fost Mes Amis, La Grand Maguy, Club A, Laptaria lui Enache), Centrul de Arta Contemporana Toaca, Centrul Multi Art Dans, Centrul International de Arta Contemporana, Muzeul de Istorie, Palatul Cotroceni (care a gazduit o exceptionala expozitie a olandezilor Wim Lamboo si Inge Baaun, vezi Observator cultural 19), Institutul Cervantes (Paloma Pilar Perez – Chipuri). Insa singurul spatiu dedicat exclusiv fotografiei a ramas Fotogaleria GAD din cadrul Teatrului National, care a gazduit citeva expozitii, in principal cu caracter mai degraba experimental, precum cea cu tatuaje a lui Stefan Cozma, Aurora Dediu – Melancolia sau Mariuca Iosifescu (SUA) – Subway –, insa per ansamblu activitatea sa a fost mai curind o dezamagire: nu a reusit, dintr-un motiv sau altul, sa reflecte prea clar ce se intimpla in fotografia romaneasca si sa faca ceea ce o galerie ar trebui sa faca, adica sa-i „vineze“ si sa-i motiveze pe artisti. Probabil este locul cel mai potrivit pentru ca activitatea studentilor sa fie facuta publica, dar probabil ca nici una dintre parti nu s-a dovedit destul de activa pentru intermedierea unei colaborari.

Un exemplu al acestui simptom al fotografiei de sertar a fost modul in care publicul a putut vedea – in cadrul serii-eveniment-spectacol de la Centrul MAD La Vava in sufragerie – un voluminos dosar cu fotografiile prin care Cosmin Bumbut a contribuit la spectacolul Despre Tine – fotografii uimitoare, dezvaluind alte laturi ale acestui artist consacrat, dar ale carui lucrari, ca si ale atitor altora, pot fi vazute numai in medii mai degraba underground.
Cea mai activa si mai vie forta din fotografia romaneasca in anul 2000 a fost insa Asociatia Fotografilor Romani de Presa, care a reusit realizarea unui numar de patru proiecte: Fotografia saptaminii (Observator cultural 29), expozitia 18 fotografi, tabara de fotografie si expozitia Solitudine si, in primul rind, organizarea Foto Media 2000, contribuind de asemenea la organizarea altui eveniment major: TIAV.