OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Nu este o noutate ca in Germania traiesc si numerosi negermani. Desi pina in 1945 Germania a fost o tara relativ omogena din punct de vedere etnic, dupa razboi in partea apuseana s-au stabilit foarte multi oameni sositi din intreaga lume, cel mai important grup national fiind cel al turcilor. Aceasta situatie a generat diverse forme de interculturalitate, inclusiv in domeniul literar. Totodata, in Germania traiesc si foarte multi scriitori care si-au parasit patria din motive politice. Acestia, de regula, continua sa scrie in limba lor materna, adresindu-se publicului de acasa sau unor exilati. Rareori reusesc sa se integreze in viata literara germana. Dar mai exista si categoria scriitorilor de alta nationalitate decit cea germana care scriu, insa, in limba germana, reusind astfel sa-si largeasca aria de receptare.

Editura Fischer din Frankfurt pe Main a publicat, de curind, o ampla antologie dedicata ultimei categorii de scriitori. Antologia, ingrijita de Jamal Tuschik, a aparut sub titlul Morgen Land*). Termenul are o tripla semnificatie, insemnind „tara diminetii“, „tara de miine“ sau „Orient“. Textele celor 26 de autori cuprinsi in aceasta antologie tematizeaza problema integrarii in tara in care ei traiesc, dar in care inca nu se simt neaparat acasa. Intre autorii acestei antologii se afla si Aglaja Veterany, originara din Romania (stabilita, de fapt, in partea germanofona a Elvetiei). Veterany a debutat anul trecut cu un roman scris in limba germana, intitulat De ce fierbe copilul in mamaliga. Romanul s-a bucurat de aprecierea unanima a criticii germane.

Semnalam si o noua carte a scriitoarei Herta Müller, originara tot din Romania. Noul volum, aparut la prestigioasa Editura Rowohlt, se intituleaza Intr-un coc traieste o doamna**). Este o carte de colaje bazate pe decupaje lingvistice din diferite publicatii germane. Din materialul cules, Herta Müller a construit texte si imagini care, pe alocuri, au forma unor poezii. Din cauza interferentelor lingvistice cu imaginile construite, cititorul nu-si mai da seama unde se termina poezia si unde incepe, de fapt, vizualizarea. Cartea Hertei Müller continua numai indirect traditia poeziei vizuale baroce sau a colajelor dadaiste. Autoarea, care si-a cistigat notorietatea literara ca prozatoare, a mai publicat in urma cu citiva ani un ciclu de colaje sub forma unor carti postale.

Conservarii literare a unor experiente-limita ii este dedicata cartea intitulata Vocile noptii. Poezii din timpul deportarii in Transnistria 1941-1944***). Cartea a fost editata de Erhard Roy Wiehn si a aparut la Editura Hartung-Gorre din Konstanz. Este vorba despre o culegere de poezii postume, scrise de sotii Bernhard si Laura Horowitz si de Edith Pomeranz. Cei 3 autori au supravietuit prigoanei rasiale a lui Antonescu. Poezile lor sint o cronica rimata a vietii petrecute in lagarele transnistriene. In versuri simple, care oscileaza intre lirismul subiectiv, aforism si balada, autorii isi exprima trairile, transformind literatura intr-o supapa existentiala. De aceea, Andrei Corbea-Hoisie, care semneaza un eseu introductiv, reliefeaza tocmai importanta acestor texte ca marturii si documente ale ororii, si nu neaparat ca productii „estetice“.

Berlin
_______
*) Jamal Tuschick (ed.): Morgen Land. Neueste deutsche Literatur. S. Fischer, Frankfurt pe Main, 2000
**) Herta Müller: Im Haarknoten wohnt eine Dame. Rowohlt Verlag, Reinbek, 2000
***) Bernhard si Laura Horowitz/ Edith Pomeranz, Stimmen der Nacht. Gedichte aus der Deportation in Transnistrien 1941-1944 (ed. Erhard Roy Wiehn; Cuvint inainte de Andrei Corbea-Hoisie), Ed. Hartung Gorre, Konstanz, 2000