OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

1. Ati putea sa enumerati valorile pe care le considerati esentiale pentru dumneavoastra?
2. Ati fi dispusa sa numiti:
– figura feminina din cultura romana pe care o apreciati in mod deosebit? De ce?
– in ce fel v-a influentat parcursul intelectual?
– personalitatea feminina din cultura universala pe care o admirati? De ce?
– dar din mitologie?
3. Aveti o expresie celebra pe care o aplicati ca pe o formula de viata? Daca da, care este aceasta?
4. Exista vreo descriere a dumneavoastra facuta de un barbat si in care va recunoasteti? De ce?
5. Ce inseamna sa fii femeie in Romania de azi? E dificil? E provocator?
6. Ce ar reprezenta feminitatea pentru dumneavoastra ca valoare pozitiva? Dar negativa?


Aurora LIICEANU:

1. Valori: responsabilitate – loialitate – fata de cele doua generatii intre care existi, adica fata de parinti si fata de copii (sint gesturi importante, decizii pe care luindu-le, ele antreneaza consecinte asupra acestora), prietenia si autonomia personala, raportul cu natura (natura ca resursa, ecologic vorbind, nu numai estetic si afectiv si, evident, de aici, responsabilitatea).
2. Extind cultura la activitati intelectuale si mentionez o persoana care nu este o figura publica, dar care m-a influentat si pe care am admirat-o din adolescenta. Nu am avut atractie fata de modéle intangibile in termeni de relatii directe, desi si ele, fara indoiala, m-au influentat. Consider importanta pentru mine persoana de care vorbesc, pentru ca mi-a modelat sistemul de valori, optiuni, preferinte. Este vorba de Ioana Milcu, doctor si cercetator, care, dincolo de profesie, era o figura. Am realizat mereu ca era inepuizabila ca resursa si cred ca ramine persoana cu care nu m-am putut plictisi niciodata. Un om interesant. Am apreciat-o pentru discretie (fata de altii, dar fata de felul in care se comunica celorlalti), cultura, originalitatea privirii asupra vietii, moralitatea si onestitatea in relatii interpersonale, sensibilitate asezata pe contemplatie (astazi mi se pare ceva putin demodat in termeni de ritm si aplecare asupra vietii), gravitate combinata cu umor. Avea o relatie absolut fascinanta cu cuvintele, vorbele. Dadea o anume definitie reprosului, in relatiile interpersonale, cu totul speciala. Intr-un fel neipocrit, neformal, care schimba continutul exigentelor afective.

Nu am. Cred ca este o mare diferenta intre admiratia fata de ceea ce face o persoana si cum este acea persoana. Cind admiri ambele lucruri cred ca persoana devine cineva important. Deci, cred ca trebuie sa cunosti acea persoana sau sa citesti mult despre cum a fost cu ingaduinta fata de natura umana – dar nu totala. Dupa ce am citit biografia si ce s-a scris despre Camille Claudel, nu mi-a mai placut Paul Claudel deloc. Probabil ca apropierile dau dezamagiri. Unii spun ca nu este bine sa cunosti omul. Trebuie sa facem distinctie intre individ ca sursa bibliografica de prestigiu si individul ca individ.
In adolescenta am fost impresionata si influentata de Rabindranath Tagore pentru afectivitatea lui detaliata, nuantata, ca o grafica fina, pentru serenitatea lui, de Omar Khayam, in cu tot altfel, si de Bunin.
Nu am.

3. M-a impresionat proverbul idis: „Adevarul nu moare niciodata: el duce numai la o existenta mizerabila“. De asemenea, am apreciat pentru stilul de viata si relatiile interpersonale, expresia aproximativa „Intimitatea este ceva minunat, familiaritatea este vulgara“, despre care am auzit ca-i apartinea lui Ralea. Trebuie sa recunoastem ca unele persoane pe care nu le admiram din perspectiva holista pot spune lucruri interesante. Ma refer la Ralea ca om, evident in felul in care l-am perceput, fara sa-l cunosc. Din Bachelard, de pilda, am retinut multe expresii deosebite si in general dintotdeauna cind citesc ceva, dincolo de profesiune, imi notez. Am simtit adesea fara sa exprim atit de bine ca Bachelard ca „a simplifica inseamna a sacrifica“. Psihologic vorbind, expresia aceasta lucreaza vast. Imi mai place mult expresia lui Goethe, care acum nu cred ca se mai poate citi: „Expresia este aproape totdeauna parodia unei idei“. Mi se pare frumoasa si larg aplicabila, in sensul ideii de proportie, expresia „Small is beautiful“, mai ales ca elogiu adus cotidianului si, bineinteles, excluzind domeniul kitsch.

4. Andrei Plesu mi-a spus odata ceva despre care n-am stiut daca trebuie sa-mi faca placere sau nu. Mi-a spus, intr-o anumita situatie, ca ma port ca „judecata de apoi“. Am pus-o ulterior in legatura cu faptul ca mi s-a spus de multe ori ca folosesc comparatii malitioase. Mi se pare insa ca a spune oamenilor pe nume, fara ipocrizie, de dragul comparatiei, este intolerabil pentru majoritatea oamenilor. Nu poti spune cuiva ca X seamana cu un pantof scilciat sau cu un ibric, fara sa fii apostrofat pentru rautate. Imi plac nespus comparatiile cele mai imposibile si joaca cu cuvintele. In comparatia de mai sus m-am recunoscut, dar am invatat ca daca intr-o relatie te porti asa este clar ca drum de intoarcere nu mai exista. Nu am descrieri despre mine, ci doar elemente descriptive. Ma recunosc si cind mi se spune ca sint foarte autonoma, dar inteleg ca in cultura noastra autonomia coreleaza si mentalul colectiv cu egoismul, nepasarea, lipsa de iubire.

5. A fi femeie in Romania de astazi este mai dificil decit acum zece ani, dar sigur mai provocator. Din pacate, „adevarurile de coafeza“ sint mai adevarate astazi: calea cea mai sigura de a avea succes, de a obtine ceva, este cea de a intra intr-o relatie profitabila cu un barbat in una dintre ipostaze (ca sotie, fiica, iubita, indiferent de continutul iubirii). Prestigiul singelui sau al sexului, cu alte cuvinte. Barbatii nu au exercitiul unui raport nesexist cu femeile. Cred ca este un reflex prea puternic si pe care ei nici macar nu il gindesc. In parteneriat cu barbatii simti adesea ca la o cotitura, cindva, te va utiliza, pur si simplu ca „mina de lucru“. Mi se pare ca barbatii gindesc micut despre femei, chiar daca multi nu se mai cade s-o spuna, dar in adincul lor functioneaza gindul – de altfel l-am si auzit – ca „negot de idei faci cu barbatii, nu cu femeile, cu care se face altceva“. Totusi, este un sentiment placut sa reusesti fara „a apela la un barbat“ si cred ca pentru majoritatea barbatilor nimic nu este mai antipatic decit sa vada ca nu ai nevoie de ei, ca te descurci ca femeie de capul tau.

6. Feminitatea este ceva minunat si dintre toate conotatiile cea mai importanta, deci pozitiva. Mi se pare a fi un atribut pentru care nu am un cuvint potrivit, dar care cred ca este esential. Ceva care se naste din contributia unor atribute care prezinta similaritati (neagresivitate, gratie, discretie, sfiala etc., este vorba de masura acestora): stilul de a te expune psihologic. Feminitate are o femeie care este stimul „elegant“, „nobil“.
Feminitatea ca valoare negativa se exprima prin hiperdevotament timp – fara obiect, de altfel, apropiat de zona instinctului – , cerere excesiva de protectie exprimata prin pretentii de valorizare (ifosele maternitatii, oportunismul in relatiile cu barbatii, caile ocolite, de moralitate indoielnica, responsabilizarea barbatului prin argumente mici), toleranta excesiva de tipul rabdarii invatate. Negativul apare din experienta profana a feminitatii, din lipsa de a te apleca, de a reflecta asupra conditiei femeii dincolo de particular, de a nu constientiza cum functioneaza „puterea“ in relatiile intre sexe, definind puterea nu ca pe ceva „care pe care“. Negativ inseamna si proportia proasta intre sacrificiu de sine si sacrificiu de altii sau continutul ideii de sacrificiu de sine. Cu alte cuvinte, autoexcluderea femeii ca persoana din binele personal sau multumirea de a fi altii multumiti. Cred ca feminitatea nu are virsta si ca invatam, culturalmente, o feminitate saraca.


Irina CIOS:

1. Generozitate, rezistenta, rabdare, intelegere, stabilitate, mobilitate si umor.
2. Daca intrebarea vizeaza existenta unui model, nu am functionat niciodata pe baza de modele, intrucit consider modelele ca prilej de frustrare. Fie reusesti sa-ti atingi modelul si esti nemultumit de concluzii – pentru ca iti dai seama ca realitatea este alta decit idealul – sau iti pierzi modelul, fie nu-l atingi si esti in permanenta frustrat ca ceea ce faci nu e de ajuns.
3. Intotdeauna se poate si mai rau.
4. Roger Lombardot – dramaturg francez contemporan – a scris un volum de texte in care a cules impresiile unei vizite in Romania in 1990, care se numeste Surisul Irinei.
5. Este o stare de fapt, nu o optiune!
6. Feminitatea pentru o femeie – ca si pentru un barbat – este un dat pe care il ai si il traiesti sau nu il ai si ceilalti ii sesizeaza lipsa, asa incit pentru tine personal nu cred ca reprezinta ceva special. Poate fi pus in valoare sau mascat dar nu cred ca functioneaza ca valoare (+ sau -).