OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ca sa intri in Europa cu masina, trebuie sa respecti anumite conditii al caror nivel de intransigenta creste de la un an la altul. Pentru a-si omologa produsele, producatorii de autovehicule trebuie sa respecte deja normele EURO 4.
Ca sa intri in Europa cu Romania, prin aderare, trebuie sa respecti conditiile impuse de la Bruxelles tuturor candidatilor. Cite oare din institutiile statului, care inca mai functioneaza cu „tetra-etil de plumb“ vor trece macar la „EURO 2“ pina la 1 ianuarie 2007, data stabilita pentru aderare?
Si la Arhivele Nationale, sau mai degraba la legea Arhivelor Nationale, sint citeva inadvertente la care se poate interveni decisiv, tinind cont de Recomandarea nr. R (2000) din 13 iulie 2000 a Consiliului Europei, de la care se implinesc, in curind, cinci ani.

Recentele polemici aparute in ultima perioada in presa, marginalizate pe nedrept de alte evenimente de factura tabloida, readuc in atentie problema Arhivelor si a eventualelor schimbari din cadrul acestei institutii.
Dezbaterea a adus fata in fata grupul cercetatorilor contestatari vs. functionarii sau mai degraba conducatorii Arhivelor. Motivul disputei il constituie accesul la fonduri „speciale“, dar si, nu in ultimul rind, demilitarizarea si incetarea dependentei de Interne.
Personal, in ultimii 10 ani, m-am lovit din cind in cind de anumite mentalitati „retro“ si, chiar daca uneori am cistigat in aceste dispute, nu se poate spune ca am fost o privilegiata.

Arhivele unui stat sint pastratoarele nealterate, obiective, ale istoriei sale, buna sau rea, pentru a fi puse la dispozitia generatiilor ce vin sa cerceteze si sa se informeze in varii domenii. In Romania, interesul pentru arhive se limiteaza la citeva sute de cercetatori (istorici, jurnalisti, profesori, studenti), inclusiv dintre cei angajati la Arhivele Nationale, si la citeva zeci de mii de petitionari, anual, care cer reconstituirea unor acte de factura pragmatica. Restul populatiei nu este interesat direct, multi chiar nu au habar de existenta si rolul acestei institutii, de problemele si de cadrul legislativ al Arhivelor Nationale. De aici si interesul scazut al clasei politice, al legislativului, pentru reglementarile ce s-ar putea impune in vederea indeplinirii normelor si recomandarilor UE.
Detaliat, se solicita de catre un mare numar de cercetatori, romani si straini, demilitarizarea arhivelor. Mai concret, se cere scoaterea Arhivelor Nationale de sub jurisdictia Internelor sau, cel putin, in prima faza, a Departamentului de Securitate si Ordine Publica, fapt ce ar duce la un acces mult mai usor la informatie, argumentul esential fiind modelul oferit de multe state europene.
Functionarii publici, angajati ai Arhivelor, contracareaza ideea de schimbare a sistemului mai degraba din motive personale socio-economice, de pierdere a unor avantaje certe ca angajati ai MI.

Exista mai multe argumente pentru trecerea acestei institutii la Cultura, inclusiv viabilitatea si gestionarea eficienta a bugetelor alocate sub Ministerul Culturii in cel putin jumatate din statele vest-europene.
Cunoscind realitatile si problemele Directiei Generale si ale Directiilor judetene pot sugera, nu fara o doza de cinism, ca o parte din depozitele judetene ar putea trece fara probleme la Ministerul Agriculturii, datorita culturilor de ciuperci si mucegaiuri diverse ce se dezvolta laolalta cu fonduri nepretuite. Sau la Turism, deoarece la unele Directii, din cauza sincopelor dintre zilele de acces, trebuie sa-ti iei un „pachet turistic“ saptaminal daca nu-ti termini intr-o singura zi treaba pentru care ai venit. Mai mult, catalogarea sa nu se faca traditional, cu stele sau margarete, ci cu spini in functie de facilitatea la inventare si fonduri. De la trei spini in sus, nici nu mai are rost sa dai banii pe tren, daca nu beneficiezi de o interventie de la centru.

Iar la pastratorii Arhivelor religioase, ca simplu mirean, nici sa nu te gindesti sa faci cerere de cercetare, intrucit slujbasii Domnului se ghideaza dupa povata „crede si nu cerceta“. Pe de alta parte, in contrast cu dotarile pe care si le-a „tras“ actualul minister tutelar, in ultimii zece ani cel putin – unele „cu cintec“ (autoturisme, echipamente etc.), conform articolelor din presa vremii –, la subsidiara numita „Arhivele Nationale ale Romaniei“ echipamentele, aparatura si investitiile au fost neglijate. Multe dintre copiatoarele din dotare sint departe de „normele EURO 3“ si aduc mai degraba cu Zim-urile si „volgile“ fostei Gospodarii de Partid. Aparatura de citire a microfilmelor este produsa cu mult inainte de unificarea Germaniei. Lipsesc scanerele performante pentru copiere electronica rapida si ieftina, lipsesc PC-urile, un rau necesar, de unde sa poti accesa rapid si modern inventarele.
De curind, printr-o indiscretie mass-media, a aparut pe piata stirea cum ca senatorii au fost improprietariti cu „scule“ de peste una suta milioane lei bucata pentru fiecare ales. Oare de atitia ani nu s-a gasit portita bugetara si pentru dotarea Directiilor judetene? Nu sint in masura sa indic pasii de urmat pina la integrare, dar, raportat la alte democratii in tranzitie, Arhivele Nationale si actele normative pentru functionarea lor trebuie reglementate conform legislatiei europene.

Se impune asadar o dezbatere constructiva, moderata (eventual) de Academia Romana si cu participarea „beligerantilor“, pentru a redacta un nou proiect de lege, in concordanta cu recomandarile Parlamentului European, proiect care sa aiba in vedere urmatoarele puncte:
n Un plan de restructurare a Arhivelor Nationale, cu mentionarea raporturilor de subordonare fata de autoritatile centrale si locale, inclusiv a variantelor privind descentralizarea si demilitarizarea.
n Bugetele si sursele de finantare pentru Directiile judetene, in vederea refacerii si intretinerii cladirilor (eventual construirea unor sedii noi), acolo unde se constata existenta unor spatii improprii, atit pentru cercetare, dar mai ales pentru depozitare.

n Deblocarea (procurarea) de catre „tutorele“ Arhivelor Nationale, indiferent care va fi acesta, a sumelor necesare pentru a achizitiona urgent aparatura electronica specifica muncii de arhivare (copiatoare, PC-uri, scanere etc.).
n Stabilirea normelor de cercetare si liberalizarea accesului cercetatorilor la documente, precum si imbunatatirea regulamentului salilor de studiu.
n Deschiderea neconditionata a arhivelor ecleziastice, sub rezerva ridicarii de la pastratori.
n Infintarea, la nivel academic, a unei comisii cu rol de arbitraj fata de diferendele dintre cercetatori si institutie.
Reformarea Arhivelor trebuie efectuata pentru eficientizarea acestei institutii, insa cu respectarea drepturilor si competentelor specialistilor din Arhivele Nationale.