OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intr-un articol din 2006*, Marius Babias vorbeste despre mitul Europei, fiica regelui din Fenicia, sedusa si rapita de Zeus, preschimbat in taur, si dusa dincolo de mare, pe insula Creta. Tot Europa este si tema preferata a demersurilor curatoriale ale lui Marius Babias. El considera ca acest mit a structurat gindirea politica si a justificat, din cele mai vechi timpuri, pretentiile de expansiune spre est ale Occidentului european.

Astfel, Uniunea Europeana si sistemul de relatii politice, economice si sociale pe care il genereaza, problemele de identitate culturala nationala sau individuala in aceasta epoca a globalizarii sau relatia dintre public si privat sint constante ale discursului sau curatorial. Pentru el, arta nu este un demers pur estetic, ci este o punte vizuala si ideatica intre diversi factori sociali; este un proces si nu un produs, care isi propune sa puna intrebari, sa creeze atitudini si opinii.

Marius Babias s-a nascut in 1962 in Romania si a emigrat in Germania, unde traieste ca autor, jurnalist si critic de arta. A fost profesor de teoria artei si comunicare prin arta la Colegiul Städel din Frankfurt am Main, la Universitatea din Linz si la Centrul de Arta Contemporana Kitakyushu, Japonia, iar in prezent preda un curs de „Politica imaginilor“ la Universitatea de Arta din Berlin. Si-a inceput cariera de curator ca director artistic (impreuna cu Florian Waldvogel) al Kokerei Zollverein/Zeitgenössische Kunst und Kritik in Essen, o fosta cocserie, transformata in spatiu de proiecte culturale.
Din 2005, Marius Babias a organizat expozitii de mare amploare, cum ar fi The New Europe, la Generali Foundation in Viena, avindu-l alaturi pe Dan Perjovschi. The New Europe tematiza spectrul de productii artistice din „Noua Europa“, cea de dupa caderea zidului Berlinului. Productiile artistice erau considerate puncte de legatura intre o Europa definita cultural si ideea de uniformitate politica, iar principala intrebare pe care aceasta expozitie o punea era cum se poate naste o cultura a amestecului. Statele Uniunii Europene au sisteme economice si conditii de viata foarte diferite. Uniunea e bazata pe o moneda de schimb, pe o constitutie comuna, are o conducere politica si militara comuna, dar constructia unei comunitati culturale crestin-europene e problematica. Acesta este contextul in care arta se constituie ca demers activ de producere de imagini si atitudini.

De departe cel mai controversat proiect este cel al Pavilionului Romaniei la Bienala de la Venetia din 2005, European Influenza. Marius Babias si artistul Daniel Knorr au lasat pavilionul asa cum era, cu urmele ultimelor expozitii, singurele obiecte ce populau spatiul fiind eticheta cu numele artistului si titlul lucrarii si reader-ul cu texte despre Europa. Textele legate de istoria si cultura europeana, proiectele artistice publicate in reader, precum si titlul expozitiei erau o invitatie la reflectie, la o asumare critica a problematicii integrarii, la o punere in balanta a aspectelor pozitive si negative pe care aceasta le presupune. Spatiul public sau, mai precis, posibilitatile de interventie in realitate printr-o practica artistica critica au fost tema expozitiei Formats for Action de la Neuer Berliner Kunstverein.

Spatiul galeriei, asa cum demonstreaza Brian O’Doherty, este un spatiu ex-teritorial in care publicul, ca reprezentant al societatii, poate incerca experiente estetice, inclusiv experiente indreptate impotriva societatii. Lucrarile expuse aici se definesc ca perceptii ale efectului exemplar pe care il are arta intr-o societate care isi pierde, treptat, sfera publica.
Spatiul public a fost tematizat si de una din sectiunile Bienalei Periferic 7 de la Iasi – „Social Processes“ (2006). Periferic 7 s-a autodefinit ca platforma de discutii asupra contextului istoric, socio-politic si cultural al orasului Iasi, un oras care, dupa integrarea Romaniei, reprezinta cel mai estic avanpost al Uniunii Europene. „Focussing Iasi/Social Processes“ se preocupa de structurile si situatia orasului Iasi, in legatura cu istoria sa si cu problematica europeana. Titlul provine din sociologie si se refera la definirea unui spatiu prin prisma structurilor si actiunilor sociale, spatiu care nu ar trebui gindit ca o configuratie omogena, ci ca un proces permanent, rezultat al relatiilor sociale.

Aplicat la practica artistica, aceasta inseamna ca arta poate, in acelasi timp, sa investigheze, sa utilizeze si sa initieze „procese sociale“.
Identitatea si incercarea de a o defini in contextul Uniunii Europene este tema expozitiei Check-in-Europe, organizata de European Patent Office la München. Cei cinci curatori au incercat sa raspunda unor intrebari ca „Se poate vorbi despre o identitate europeana intr-o epoca a globalizarii economice, a migrarii in masa, a culturilor si limbilor intrepatrunse?“, „Ce a ajuns sa insemne identitatea in Europa contemporana?“ sau „Care sint criteriile care definesc apartenenta la o anumita societate sau sfera?“. Conceptele de etnicitate sau nationalitate sint tot mai mult puse sub semnul intrebarii si deconstruite, desi ideea unui sentiment de apartenenta culturala persista.

Identitatea se naste din interactiunea intre public si privat, dar relatia intre aceste sfere e tot mai mult guvernata de media, ca membrana ce permite privatului sa penetreze spatiul public. in spectrul posibilelor identitati – de la cea centrala la cea periferica, de la cea fundamentala la cea marginala, de la cea post-sovietica la cea islamica –, noua identitate a Uniunii Europene e, cu siguranta, cea mai controversata. E o identitate cumulativa si cosmopolita, ce inglobeaza garantii si promisiuni, dar si excluziuni si sanctiuni. Este centrul de gravitate catre care toate „celelalte“ identitati sint atrase. Identity Fusion este conceptul in jurul caruia se contureaza expozitia curatata de Babias si care instituie arta ca platforma critica ce pune intrebari legate de politica identitatii. Se pune accent pe corp, sex si sexualitate, dar si pe capacitatea artei de a construi in termeni pozitivi conceptul de comunitate in „Noua Europa“. Discursul curatorial al lui Marius Babias este de o coerenta extraordinara, axat pe problematici foarte actuale, indeosebi politice si sociale, un discurs critic menit sa atraga atentia, sa oblige la constientizare individuala, dar si comunitara.

––––––––––––––––
* „Mitul Europa – Rolul culturii“ in Suplimentul de cultura, nr. 107/16-22 decembrie 2006, traducere de Cristian Cercel.

––––––––––––––––
Sorana Munteanu este studenta in anul IV la Facultatea de Istoria si Teoria Artei a Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti si assistant curator la Galeria H’art.