OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Dedicat fenomenului hip-hop, forma de cultura/subcultura a periferiei megalopolisului postmodern, in era tehnologiilor comunicarii, o periferie constienta de sine, de forta opiniei sale, de urgentele ei emotionale si de atitudine, numarul cel mai recent al revistei Artelier – o publicatie angajata in prezentarea/comentarea fenomenelor specifice actualitatii culturale – se confrunta inevitabil cu problema complexa a adecvarii dintre modelele (mobilurile, metodele si limbajele) culturii globale si aspiratiile societatii locale. Caci, poate mai mult decit orice alta secventa a culturii, cea a culturii populare este direct relationata cu aspiratiile grupurilor sociale care o produc. Proprie periferiei ca spatiu definibil social, cultura hip-hop intilneste in extensia sa mai curind propagata mediatic, prin aculturatie, decit creata spontan, fenomenele specifice oraselor lumii periferice geopolitic.

Numarul recent aparut cuprinde citeva niveluri pertinente de comentariu ale acestui fenomen complex de participare la/contaminare de globalism, accelerate in zona muzicii/poeziei, strict legate in formele stilistice hip-hop, mai lente in cazul artelor vizuale – grafitti, tag. (Paul Cernat despre poetii mahalalei, Teodor Graur despre hip-hop in completarea unei autoprezentari si Simona Tanasescu despre un comic esec de implementare a comportamentului grafitti intr-un cartier constantean). Articolele lui Charles Mudede (despre ruptura in muzica hip-hop) si Liviana Dan (despre atmosfera psiho-sociala in care aceasta arta ia nastere) fixeaza cadrele generale ale fenomenului. Interviurile scurte, contaminate cu ostentatie de limbajul specific hip-hop (amestec de
dezinvoltura conversativa, obscenitate si deconstructie) semnaleaza caracterul nespontan al grafittismului romanesc, sursa lui situindu-se in tentativele „baietilor scoliti“ de a sparge cadrele instructiei academice, cochetaria intelectualului suprainformat, intr-o periferie nealinata nici macar de deschiderea globalista, periferic propriei societati, nesatisfacut de unitatea de spatiu timp si actiune in care e prins, in lupta (tirziu avangardista) cu traditiile recente si departate istoric. (Nicolae/Floe, Gheorghe Rasovsky/Vlad Iacob). O antologie a textierilor celor mai cunoscute formatii hip-hop romanesti si ilustratii cu citeva grafitti, afise si fotografii confera substanta concreta a revistei.

In celelalte sectiuni ale numarului (documente etc.), articolele, interviurile, cronicile sint dedicate mai ales formelor celor mai avansate de cultura, care integreaza cercetarea electronica la virf – interviul Marilenei Preda Sanc cu Horst Hortner si textul Magdei Carneci despre Christine Palmieri. Revine tema impactului dintre noile media si contextul geopolitic local (Calin Dan, Marius Weber). Se incearca o identificare a complexelor relatii de comunicare intre toate formele culturii actuale si arta romaneasca in efortul ei de a se integra, dizolvind odata pentru totdeauna granitele localizarii, pastrind suficient din identitate, si semnalarea artistilor care resimt acest sindrom si il accepta (Ruxandra Balaci despre G. Rasovsky, un articol care se cufunda cu malitie si voluptate in limbajul cosmopolit, deconstructiv si familiar cu cultura universala).

Un numar care vehiculeaza multa informatie, familiarizeaza cu atitutidinea si limbajul fenomenelor aduse in discutie (libertatea monotona a hip-hop-ului, cosmopolitismul, tehnicismul mediilor experimentale) purtind amprenta unei anume tristeti a intelectualului solitar intr-un oras ce-si construieste propriile structuri comportamentale, lingvistice, propriile coduri, intr-un dialog abstract cu o cultura la care el, solitarul, a contribuit ca generator sau doar agent de contaminare, dar a ramas singur. Poezia Caciulita prezervativ semnata Ruxx, dupa canoanele poetilor strazii, vorbeste, discret, despre singuratate, pendulind intre existential si cultural.