OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Eurobarometru vizual
Valori romanesti/valori europene
auditorium grup (Alina Bondrea, Andrei Budescu, Adrian Chira, Laura Cremene), Zsuzsanna Barabas, Mihai Burlacu, Alexandra Croitoru, Adriana Elian, Karoly Feleki, Cecilia Felmeri, Teodor Graur, Eugen Harasim, Radu Igazsag, Mihaela si Radu Ilea, Andor Komives, Cezar Lazarescu, Mira Marincas, Constantina Mihaila, Sebastian Moldovan, Lucian Muntean, Diana Ostaficiuc, 2 PAS, Eva Pervolovici, Cosmin Pojaru, Alexandru Radulescu, Bogdan Teodorescu, Patricia Teodorescu, Carmen Vasile
Curator: Irina Cios
4.06-12.06. 2005
Spatiul experimental, etaj 1
Str. Benjamin Franklin nr. 16
Proiect finantat de Uniunea Europeana

Prin seminarii pregatitoare (la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara), prin modalitatea de lucru, prin expozitia din spatiul experimental al unei cunoscute cladiri neoclasice, proiectul Eurobarometru vizual a fost gindit ca o competitie.
Pentru ca artistii anticipeaza ceea ce societatea descopera apoi in mod brav, Jonathan Scheele, Ambasador-sef al Delegatiei Comisiei Europene in Romania, considera arta ca fiind o declaratie de credinta. Artistii romani, scrie Jonathan Scheele, au fost antrenati intr-un exercitiu de sinceritate. Un prieten bun spune intotdeauna adevarul.

Prin lucrarile propuse, artistii au dovedit ca sint prieteni ai Romaniei si ai Uniunii Europene, dind viata opiniilor lor despre aderare, asa cum sint ele, pozitive, negative sau in constructie, mai adauga Jonathan Scheele.
In textul sau din catalogul expozitiei, Dan Lazea citeste proiectul din perspectiva hermeneutica, intre valoare si traditie. Artistului traditional ii este impusa o anumita valoare, artistul traditional are in calcul doar adevarul estetic si frumosul social, autonomia lui este autonomia unei lumi vrajite. Chiar daca eliberarea artistului de constringerile oricarei traditii este utopica, „constiinta eficacitatii istoriei“ (Gadamer) se refera tocmai la limite. Schimbarea se produce in momentul in care artistii isi recunosc aceste limite si sint dispusi sa riste o modificare a acestora intr-un proces de „fuziune a orizonturilor“ (tot Gadamer).

Artistul modern documenteaza privatul si livreaza intimitatea. De foarte multe ori, nu poti stabili clar unde se termina arta si incepe intimitatea ori unde se termina intimitatea si incepe arta.
Totul pare simplu, redus la viata cotidiana, la o lume care arata exact cum arata, fara infrumusetari si glorificare, unde spatiul privat, oamenii si evenimentele trebuie privite direct. Normele (in sensul de limite) sociale si culturale sint dorinta, slabiciunea, fragilitatea, frica. Empatia si distanta sint intr-o dependenta care se schimba mereu. Conflictul dintre fanteziile romantice si instrainare este precar. Riscul este indreptat spre momente ale izolarii, spre imagini brutale si legaturi distructive. Exercitiile de identificare si crizele identitatii nu mai sint tabuuri sociale. Obiectele si imaginile devin personale pentru a nu-ti pierde memoria.
De obicei, in astfel de momente artistii se plaseaza undeva intre realitate si utopie.

Si aici intervin intrebarile curatorului, Irina Cios: sint aceste valori reale, functioneaza ele in contextul romanesc, sint ele asumate de artist sau doar proclamate de institutiile statului? Este posibila aplicarea lor la modul real sau este doar o perspectiva utopica ori un insert generator de inadecvari si frustrari?
Tot din perspectiva curatorului, se pot distinge citeva nuclee. auditorium grup, Cecilia Felmeri, Lucian Muntean doresc restituirea valorilor traditionale si a comportamentelor care deriva din acestea; Alexandra Croitoru, Bogdan Teodorescu, 2 PAS, Mihai Burlacu pun accentul pe atitudinile critice-ironice, care sa ofere insa solutii. Citeva nuclee documenteaza starea de confuzie si lipsa de informare ce domina in societatea romaneasca (Elian, Zsuzsanna Barabas, Eva Pervolovici). Unele sint sceptice (Cezar Lazarescu, Eugen Harasim), altele alegorice (Radu Igazsag, Sebastian Moldovan, Diana Ostaficiu)...

Contextualizind demersul ajungi la adevarate poeme de aparare: despre tuica, cu dragoste (grupul auditorium); solutii in construirea viitorului comun (Exista o solutie. De tine depinde ca ea sa fie pusa in practica – Alexandra Croitoru); uciderea mieilor cu ori fara steagul Europei unite (Cecilia Felmeri); despre ferma de melci din Romania (Patricia Teodorescu)...
Intre excludere si supravietuire exista doua proiecte de o mare acuratete conceptuala: Sebastian Moldovan, cu Parisul dislocat si/sau inlocuit... si 2 PAS (de fapt, Tudor Pasat) cu pungile de cadou, albe sau albastre, cu logo-ul UE si cu destinatarul, secretara, profesor, medic, director scris direct pe punga. De fiecare data haosul discretionar devine haos organizat.
Ranile perceptiei pot fi fantasme glamoroase sau orori monstruoase. Ne nastem cu matricea traumei si continuam sa iubim exact acele lucruri pe care nu le putem vedea.
Dar, in economia aparatului vizual, artistii pot repara oricind ceea ce gresesc politicienii.