Nr. 752 din 12.12.2014

On-line - actualitate
Remember
Biblioteca observator cultural
Focus
Editorial
Eveniment
Actualitate
In memoriam
Polemici
Informaţii
Politic
Literatură
Societate
Eseu
Memorialistică
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2003   |   Mai   |   Numarul 169   |   „Astept de la Bookarest 2003 un dublu efect: cu dus si intors“. Interviu cu Ioana ZLOTESCU-SIMATU

„Astept de la Bookarest 2003 un dublu efect: cu dus si intors“. Interviu cu Ioana ZLOTESCU-SIMATU

Autor: Cosmina IONESCU | Categoria: Eveniment | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
(Ioana ZLOTESCU-SIMATU, directoarea Institutului Cervantes din Bucuresti)

Ce inseamna pentru Institutul Cervantes organizarea standului spaniol la Tirgul de Carte BOOKAREST 2003?

Pentru Institutul Cervantes este, in primul rind, o onoare faptul ca a primit, de la organizatorii tirgului, aceasta invitatie. Trebuie sa fac o precizare: la tirgurile mari de carte, unde exista un interes din partea editurilor spaniole, Ministerul Educatiei, Culturii si Sportului din Spania nu participa in nici un fel, lasind drum liber initiativei private. In cazul nostru, lucrurile au stat altfel: daca ministerul, respectiv Secretariatul de Stat pentru Cultura, Directia Generala a Cartii, Arhivelor si Bibliotecilor, nu ar fi fost de acord, Spania nu ar fi putut participa ca tara invitata de onoare, fiindca interesul editorilor spanioli de a vinde in Romania este practic nul, nu exista o piata de carte care sa favorizeze acest lucru. N-a fost foarte usor sa conving Ministerul Culturii, pentru ca Bookarest 2003 coincide cu Tirgul International de Carte de la Varsovia. Poate si pentru ca Polonia este deja in Uniunea Europeana, tirgul de acolo a avut intiietate. Trebuie sa ii multumesc echipei de la Directia Generala a Cartii din Spania, directorului acesteia – pentru ca, fara increderea lor, invitatia nu ar fi putut fi onorata. Si ar fi fost pacat, fiindca Spania e cea de-a patra putere editoriala din lume si are ce arata. Pentru mine personal e o mare bucurie, deoarece imi propusesem sa incerc, in perioada de sedere in Romania, din care mai am doar doi ani si jumatate, sa fac ceva semnificativ pentru introducerea culturii hispanice in toate mediile culturale.

As vrea ca aceasta prima prezenta masiva de spanioli in Romania sa insemne o legatura puternica cu lumea hispanica in general. Editurile romanesti publica multi scriitori hispano-americani; poate ca dupa aceasta editie a Tirgului Bookarest vor dori sa publice si traduceri de literatura din Spania, din spaniola, catalana, euskera (limba basca), galiciana. Cazul Editurii Meronia, unde se publica literatura catalana, este, cred, unic. Si ar mai fi ceva. Organizarea standului Spaniei a mai insemnat, pentru Institutul Cervantes, o mai buna precizare a relatiilor cu o serie de edituri romanesti, care au raspuns invitatiei noastre de a organiza o sectiune cu traduceri din spaniola in romana.

Aveti o bogata experienta in organizarea pavilioanelor spaniole la diferite tirguri de carte. Cum e sa organizati standul spaniol in tara dvs. natala?

Da, am organizat standul spaniol la Pekin, la Varsovia, la Cairo, la Granada (Nicaragua), la Ierusalim, la Geneva, de mai multe ori. Acum ma gindesc ca, de fapt, nimic nu e intimplator in viata, iar daca nu as fi facut munca asta pe cind lucram la Ministerul Culturii din Spania, poate nu as fi avut curajul acum sa fac o asemenea propunere si sa imi asum o asemenea responsabilitate. Mi-au placut intotdeauna tirgurile de carte, pentru atmosfera lor cosmopolita si pentru reuniunile pe care le prilejuiesc, pentru prieteniile pe care le poti lega. In alte ocazii, responsabilitatea cadea pe mai multi umeri. Veneau designerii de la Ministerul Culturii, o echipa delegata, in care eu eram doar o rotita. Acum m-am trezit obligata sa imi asum cam toate deciziile. Simt ca am o raspundere fata de Spania, in primul rind, fata de invitatii spanioli, care sint persoane de mare valoare, mai degraba tineri. Dar ma simt raspunzatoare si fata de imaginea Romaniei, fiindca nu as vrea ca spaniolii, prinsi in mrejele tirgului de carte, sa plece cu o impresie partiala sau cu amintirea unei insuportabile calduri si a unei imbulzeli fara scapare. Spaniolii sint, in general, oameni prea putin conventionali, naturali, sper sa plece cu o impresie buna, sa vada esenta acestui eveniment, gustul extraordinar al romanilor pentru carte, deschiderea spre lumea culturala. In alte ocazii, Ministerul Culturii din Spania organiza un premiu pentru cel mai bun librar din lumea hispanica si ii asigura, apoi, participarea la un tirg de carte alaturi de standul oficial. Poate ca la anul sau peste doi ani o sa putem face si noi acest lucru.

Care ar fi atractiile acestei editii spaniole?

Vor fi atractii carturaresti... Poate personajul cel mai seducator, intelectual vorbind, este Ignacio Echevarría, critic la Babelia, suplimentul literar al ziarului El País, persoana cu care eu insami am avut foarte multe discutii in contradictoriu, el ocupindu-se de editia pe care o coordonez din Ramón Gómez de la Serna. Este un om care, cum se spune in spaniola, „no tiene pelos en la lengua“, se infrunta cu oricine, nu respecta nici o ierarhie impusa. A avut mari polemici cu scriitori consacrati, fiind si un adversar feroce al premiilor literare. Sper sa nu se piarda prea mult din spiritul lui polemic si din intransigenta sa proverbiala la traducerea (simultana sau consecutiva) in romaneste. Tot prin Ignacio Echevarría vor veni cei doi scriitori invitati, spaniolul Ignacio Martínez de Pisón si argentinianul Rodrigo Fresán. Intimparea a facut (si, poate, pasiunea cu care m-am dedicat muncii de la Institutul Cervantes) sa aflu ca una dintre cartile lui Pisón, Blindetea dragonului, tocmai fusese tradusa de hispanistul Coman Lupu. Am luat legatura cu directorul Editurii Paralela 45, domnul Calin Vlasie, i-am propus aceasta traducere si, iata, vom avea o lansare la tirg, pe 23 mai, la ora 11, in prezenta autorului, a criticului care a scris, inca de la inceput, despre scriitor, in prezenta lui Félix Romeo de la Blanco y Negro Cultural, suplimentul literar al ziarului ABC, in prezenta traducatorului si a editorului.

Alt moment atragator este seara de poezie, la care vor participa Mircea Cartarescu, Ioana Nicolaie (cu poeme in traducerea Ancai Crivat), Denisa Comanescu si Liliana Popescu (ale caror poezii au fost traduse de minunatul Joaquín Garrigós), Nicolae Prelipceanu, Alexandru Ecovoiu. Doamna Alina Ledeanu de la revista Secolul 21 a avut amabilitatea sa pregateasca o ampla selectie din poezia romaneasca tradusa in spaniola de-a lungul timpului. Mesele rotunde vor fi, desigur, un punct de atractie: cea despre traducere, despre literaturile romana si spaniola, despre perspectivele editoriale in Spania si Romania. Importanta va fi si conferinta editorului revistei Insula, despre rolul capital al acestei adevarate institutii pentru literatura spaniola contemporana. Si, nu in ultimul rind, va invit sa vedeti expozitia de fotografie Escritores y sus letras (Scriitorii si literatura lor), un minunat elogiu adus scrisului de scriitori celebri, alcatuita de doi fotografi spanioli, Javier Rodríguez si Miguel

 
 
 
Cele mai citite articole
De ce prefer ţigări cu filtru?
Norman Manea despre Klaus Iohannis în presa internaţională
Premierul Victor Ponta anunţă conducerea Universităţii din Bucureşti că renunţă la titlul de „doctor în drept“
BIFURCAŢII. Un eveniment improbabil
Va rămîne Victor Ponta premier şi după Anul Nou?
Cele mai comentate articole
De ce prefer ţigări cu filtru?
Premierul Victor Ponta anunţă conducerea Universităţii din Bucureşti că renunţă la titlul de „doctor în drept“
BIFURCAŢII. Un eveniment improbabil
Regele şi nepoţii lui Vîşinski
Alegerile din Republica Moldova şi aşa-zisa limbă moldovenească
Cele mai recente comentarii
pentru Virgil Stefan Niculescu
pentru lucid
pentru dinu
draga Serbane,
ach, *autorulele*,
 
Parteneri observator cultural
Suvenir de Bucuresti, editia de iarna