OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In saptamina declansarii razboiului din Irak, guvernul Nastase a declansat si el marea operatiune a asumarii raspunderii pe faimosul pachet de legi anticoruptie. Rezultatul nu a fost unul surprinzator, data fiind capacitatea de solidarizare cunoscuta a Partidului Social-Democrat. Adrian Nastase i-a chemat la ordine pe parlamentarii PSD cu o seara inainte de discutarea motiunii, date fiind opiniile impartite legate de Legea conflictului de interese, piesa de rezistenta in pachetul cu pricina. Opozitia nu a putut decit sa asiste si sa protesteze impotriva a ceea ce a numit o „legiferare a coruptiei“. Parlamentarii PNL si PD au ales sa-l combata pe Adrian Nastase folosindu-i propriile discursuri din vremea – indepartata – cind facea inca opozitie constructiva. Deputatul Emil Boc a citat citeva dintre frazele adresate de deputatul Adrian Nastase primului ministru Radu Vasile, intr-o situatie similara: „Continuati sa tratati Parlamentul ca pe o anexa a Executivului“.

Trecind peste faptul, evident, ca aceasta fraza simpla ilustreaza foarte complet strategia guvernarii aplicata de Adrian Nastase, polemicile parlamentare din ziua asumarii raspunderii au avut si un alt tip de consecinte, anume animarea, fie ea si temporara, a Opozitiei. Opozitie aflata in deruta sau intr-o letargica autocompatimire si in permanenta reorganizare. Atit partidele parlamentare, cit si cele extraparlamentare s-au aflat in ultima vreme intr-un con de umbra, proiectat de imaginea tot mai pregnanta a numeroaselor spectacole regizate de seful PSD si de ciracii sai. Mai totdeauna, singurul cistigator la capitolul imagine a fost partidul de guvernamint. Incepind cu imensul spectacol al alegerilor anticipate, care a durat practic un an, de la prima si timida enuntare a ideii pina la penibilul duel mediatic dintre premier si presedinte, continuind cu marea campanie pro-NATO si cu vizita presedintelui american la Bucuresti, PSD a stiut sa exploateze fiecare situatie. Chiar si cele defavorabile, cum ar fi eterna chestiune a coruptiei. Sau problema baronilor locali. Propaganda, combinata cu admirabila disciplina a membrilor PSD, de la mic la mare, face ca, de fiecare data, partidul de guvernamint sa ia partea leului si in ceea ce priveste impactul mediatic – conform principiului „chiar si o publicitate defavorabila e mai buna decit absenta ei“. Este ceea ce s-a petrecut, intr-un fel, cu Opozitia, mai ales cea parlamentara. Ideea unor alegeri anticipate a reusit, la un moment dat, sa agite putin spiritele. S-a vorbit in decembrie de posibile aliante – putin credibile, de altfel –, apoi a venit Craciunul si totul s-a linistit temporar. Inclusiv dezbaterea despre anticipate.

Dupa vacanta parlamentara, doua au fost problematicile care au mai animat partidele de opozitie. Una este cea a dosarelor – mai ales de cind se discuta chestiunea cooptarii lui Ticu Dumitrescu in Colegiu, din partea PSD – iar alta este cea a coruptiei. Dezbaterea de miercuri din Parlament a stirnit o reactie mai coerenta a Opozitiei, care a reusit finalmente sa se mobilizeze pentru a demara o actiune comuna. PNL, PD si UDMR au depus vineri o motiune de cenzura, lucru pe care in van incercasera primele doua partide singure sa-l realizeze. Semnatarii motiunii, in numar de 173, ii contesta Guvernului autoritatea morala de a-si fi asumat raspunderea pentru un proiect juridic de lupta impotriva coruptiei. Textul motiunii arata ca, desi Executivul pare ingrijorat de problema coruptiei, „marile afaceri de coruptie patronate de primul ministru, de membrii Cabinetului si de baronii locali se deruleaza nestingherite, sub protectia organelor statului“. Motiunea il someaza pe premier sa raspunda la citeva intrebari precise, legate de sursele propriei sale averi, considerabile, si de alte citeva puncte sensibile ale actualei guvernari: atitudinea toleranta in cazul Bivolaru, anumite privatizari, considerate a fi paguboase pentru statul roman (Sidex, RAFO Onesti, Tutunul Romanesc etc.). Guvernul mai este acuzat ca a impartit tara in zone de influenta pe care baronii locali, protejati de conducerea centrala, le exploateaza nestingheriti.

Motiunea urmeaza sa fie discutata in plen. Ea are putine sanse de a fi dezbatuta, dar marcheaza un moment important in capacitatea de mobilizare a Opozitiei intr-un exercitiu democratic. Macar asa ne mai putem aduce aminte ca traim, teoretic, intr-un stat organizat dupa principiul separatiei puterilor.