OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

Atitudini (fosta infoONG): Revista Organizatiilor Neguvernamentale din Romania, editata de Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale. Director onorific: Dorin Tudoran. Coordonator de proiect: Dana Stanciu. Redactor-sef: Alexandru Ciochia. Secretar general de redactie: Ioana Ilea. Apare in bune conditii grafice, pe hirtie de calitate. Revista este finantata de Charles Stewart Mott Foundation, Ambasada Olandei la Bucuresti si Programul Phare al Uniunii Europene. Numarul 5 se deschide cu un editorial semnat de Alexandru Ciochia despre alegerile locale din Romania (La alegere). Din cuprins: un interviu cu Ion Olteanu, consilier guvernamental pentru relatia Guvern-ONG-uri; stiri despre politici sociale, despre programe de finantare a unor proiecte pentru copii si adolescenti aflati in dificultate; materiale despre relatiile Ministerului Afacerilor Externe cu ONG-urile; o pagina despre clubul de dezbateri Ethos al Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative, realizat de Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica ARDOR. Paginile de eveniment sint dedicate „artei populare romanesti in ambalaj occidental“, iar cele de „social“ – Fundatiei „Pentru Voi“, creata pentru a creste calitatea vietii persoanelor cu handicap mintal. Sub titlul de pagina „la alegere“ publica doua materiale: ONG-istii dau note politicienilor si Stimulente civice pentru alegeri civilizate (ultimul, despre CIVIC 2000 – Coalitia organizatiilor neguvernamentale pentru alegeri – 2000). Sectiunea „international“ se ocupa de proiectele si programele organizatiilor nonguvernamentale din Macedonia. Paginile de „media“ propun un proiect al Fundatiei Link Romania, care isi propune sa implementeze si in Romania o initiativa pornita din SUA acum zece ani, ca sursa de venit sigura pentru cei fara casa: ziarele strazii, distribuite pentru a face cunoscute cititorilor realitatile vietii din strada. Rubrica „puncte de vedere“ aduce in discutie problema delincventei juvenile si a abuzurilor sexuale asupra minorilor. Alte teme avute in vedere: mediul, legislatia. Pe scurt: o revista de utilitate publica.


conflict(e)

- Eugen Simion contra lui George Arion si a lui Alex. Stefanescu. In Caiete critice Nr. 2-3/2000, Eugen Simion se arata foarte deranjat de ceea ce gaseste in O istorie a societatii romanesti contemporane in interviuri a lui George Arion, culegere – cum ii spune si titlul – de interviuri. „Le retipareste acum“, noteaza la inceput E.S., desi cartea a aparut in 1999. Exista – deci – publicatii pentru care „acum“ inseamna „acum un an si jumatate pina la doi ani si jumatate“… Ce l-a stirnit pe E.S.? Volumul al doilea al Istoriei… lui G.A., in care sint cuprinse interviuri de dupa 1989, cind G.A. „se orienteaza, se adapteaza, schimba – cum se zice – calimera. Lauda pe cine trebuie si injuriaza pe cine este nevoie. Cunoastem piesa.“ Intrebari firesti: pe cine crede E.S. ca ar fi trebuit sa laude G.A. si pe cine sa injurieze? si de unde stie E.S. „piesa“? din proprie experienta?… Mai departe aflam si motivul miniei lui E.S.: interviul luat in 1997 de G.A. lui Alex. Stefanescu, unde E.S. e trecut intre intelectualii „complici cu falsa democratie care a fost instaurata de Ion Iliescu“. „Efectul tradarii lor a fost catastrofal“, spune A.S.; „slujirea lui Ion Iliescu de unii intelectuali, ca Eugen Simion sau Valeriu Cristea, a contribuit concret la mentinerea timp de sapte ani a unui regim nefast pentru Romania“; s.a.m.d., pe cel mai ofensiv ton cu putinta, pina la propozitii precum „Despre Eugen Simion stiam dintotdeauna ca este insensibil si ca nu-l intereseaza decit propria lui ascensiune“… E.S. contraataca: A.S. „a publicat ani in sir in Romania libera articole pe pagina intii in cares-it lauda pe N. Ceausescu si pe Elena Ceausescu s…t Mai mult: la inceputul lui decembrie 1989 a publicat o pagina in Romania literara in care pe cine credeti ca citeaza copios acelasi critic? Pe N. Ceausescu, bineinteles…“ Concluzia lui E.S.: „Tari domnii Arion si Stefanescu. Tari si foarte consecventi moral.“

- Marin Mincu – Eugen Simion. In Cotidianul din 12 iunie, Marin Mincu scrie despre „Etica“ academicianului E. Simion. Acuzele lui M.M. sint urmatoarele: „Din cauza unor mai vechi controverse literare – adica exprimindu-mi eu in mod democratic unele idei si judecati critice –, in loc sa-mi raspunda direct, folosindu-se de mijloacele profesiei de critic literar, dl E. Simion a recurs indirect la o metoda mafiotica: s-a razbunat ignobil pe doctoranzii mei, intirziindu-le eficient atestarea titlurilor de doctor (fata de usuratatea cu care isi promoveaza propriii «invatacei»), ba chiar – intr-un anumit caz – s-a prefacut ca a pierdut teza de doctorat si a fortat astfel lucrurile pina cind doctorandul meu a trebuit sa refaca o pagina din teza, citindu-l si pe criticul E. Simion, desi acesta nu adusese o contributie atit de serioasa in chestiunea respectiva pentru a fi citat in bibliografie“. M.M. reaminteste si „actiunea“ prin care „academicianul de la Chijodeanca ssatul natal al lui E.S.t i-a impus lui Nicolae Breban sa-mi intrerupa rubrica de critica din revista Contemporanul. Stiu, de asemenea, ca i-a obligat pe colaboratorii sai – unii critici de talent – sa nu mai scrie despre cartile mele decit in mod negativ, ceea ce nu este nici etic, nici pedagogic“…

- Adrian Paunescu – Nicolae Breban. „Polemica“ rezumata (sub titlul Cine minte: Breban sau Paunescu?) de I. Buduca in Cotidianul din 13 iunie: Nicolae Breban a scris un articol despre cum, atunci cind, in 1969, a fost numit de Partidul Comunist director al Romaniei literare, dorind sa-l aiba adjunct pe Nichita Stanescu, l-a concediat pe Adrian Paunescu; la care A.P. raspunde intr-una dintre interminabilele sale desfasurari de grandomanie de la Tele 7 abc, spunind ca N.B. l-a concediat „din oportunism, din lasitate“, caci el, A.P., „tocmai se certase cu Secretarul General al PCR“; la care N.B. replica asa: „N-a auzit nimeni de vreo cearta intre Paunescu si Ceausescu, niciodata. [...] cine s-a certat, de fapt, cu Ceausescu? Eu, care am fost si exclus din partid si din CC ori Paunescu, care a primit cadou o revista sFlacarat cu un tiraj de 300.000 de exemplare?“. Intr-adevar, nu s-a auzit niciodata de vreo „cearta“ a lui A.P. cu Ceausescu. Doar daca acestuia din urma nu i-o fi convenit ca A.P. scria atit de multe poezii spre proslavirea sa. Insa nici de vreo „cearta“ a lui N.B. cu Ceausescu nu s-a auzit. In schimb, s-a auzit ca, inainte sa fie exclus, N.B. chiar a facut parte din nomenklatura comunista, din – da! – CC al PCR, adica din Comitetul Central al Partidului Unic, unde nu ajungea oricine…


din presa cotidiana

- Premiile agita spiritele. Dupa decernarea Premiilor ASPRO si a Premiilor Uniunii Scriitorilor pentru anul editorial 1999 s-au stirnit – firesc – multe comentarii. Din cite am auzit, si comentariul lui Paul Cernat asupra Premiilor US (vezi numarul trecut al Observatorului cultural) a stirnit comentarii – de culise, deocamdata.
z Zvon asumat. Vorba pusa saptamina trecuta de Paul Cernat pe seama „gurilor rele“ a fost intre timp asumata de Ioan Grosan, care raspunde in Cotidianul din 12 iunie la ancheta De ce nu s-au dat premii la sectiunea proza? (la US): „Pai, va spun eu de ce nu s-a dat nici un premiu: n-a aparut nici o carte de Marius Tupan. Daca aparea vreo carte de Marius Tupan, sint convins – si pe buna dreptate – ca se dadea si Premiul pentru proza“!

- Presedintele (juriului) ar fi vrut sa dea premii pentru proza. In cadrul aceleiasi anchete, Eugen Negrici, presedintele juriului US, declara ferm: „Eu i-am sustinut pe Buzura si pe Toiu“…
- Presedintele (Uniunii) si alti membri ai juriului dau explicatii. Laurentiu Ulici, presedintele US, si Mircea Mihaies, membru in juriul US, explica neacordarea premiilor pentru proza prin presupusa stare precara a genului: „Concluzia generala care s-ar desprinde ar fi ca s1999t a fost un an mai slab pentru proza“, spune L. Ulici; „Cred ca in felul acesta am atras atentia asupra crizei romanului romanesc“, completeaza M. Mihaies.
- „Penibil“? „Foarte mare nedreptate“? „Interese de gasca“? Tot in Cotidianul, Catalin Tirlea spune ca E. Negrici i-a spus ca „au vrut sa traga un semnal“ (E. Negrici oferindu-i mai tinarului confrate – se deduce – punctul de vedere al juriului, nu al sau personal). Comentariul lui C. Tirlea: „Eu nu inteleg ce semnal au vrut sa dea, decit, poate, unul foarte penibil. Mi se pare ca i s-a facut o foarte mare nedreptate unui mare scriitor roman, de care poate membrii juriului n-au auzit; este vorba despre Augustin Buzura si de romanul Requiem pentru nebuni si bestii. Macar aceasta carte ar fi trebuit sa ia Premiul pentru proza. Cred ca e clar ca au existat diverse interese de gasca, s-au dublat premiile la poezie, dintre care unul dintre volumele premiate era absolut penibil.“ Care, oare?

- Sau – altfel spus – „jocurile“. Stelian Tanase opineaza si el: „cred ca se fac niste jocuri la Uniune de toata frumusetea: anul asta esti tu in juriu si iau eu premiu, la anul stau eu in juriu si iei tu“…
- Victorie asupra nimanui… In Cronica Romana din 16 iunie, Nicolae Breban, laureatul Premiului National de Literatura atribuit de Comitetul Director al US, da o definitie personala acestui premiu: „o simpla victorie asupra nimanui“.
- De unde vin banii pentru premii? O alta mini-ancheta pe tema premiilor literare – in Romania libera din 16 iunie. De asta-data – ciudat – despre provenienta banilor oferiti scriitorilor premiati. La fel de ciudat suna intrebarea din sapoul anchetei: „Ce se intimpla in cazul in care se dovedeste ca premiile acordate au fost o cale subtila de spalare a unor fonduri murdare?“ Daca nimeni nu vrea sa spuna despre ce este – de fapt – vorba, spunem noi: in spatele anchetei sta zvonul ca Premiul pentru excelenta in cultura romana, cel in valoare de 50.000 (!) de dolari, atribuit in 1998 si 1999 lui Andrei Serban si lui Alexandru Paleologu, nu va mai fi acordat de-acum incolo, intrucit finantatorul renunta. Iar finantatorul este Sorin Ovidiu Vintu, fost actionar-administrator la Fondul National de Investitii – FNI. Dupa cum se stie, FNI a cazut, iar S.O. Vintu, aflat intre subiectii anchetei penale, are interdictie de parasire a Bucurestiului…

In plus, se mai aude ca, pe linga laureatii Premiului pentru excelenta, restul „nominalizatilor“ au primit si ei cite o bonificatie, si anume in… titluri FNI! „Situatia e delicata, chiar penibila“, spune Lucian Boia in raspunsul sau la ancheta cealalta, nepenala, din Romania libera. Si continua: „Juriul care a acordat premii si cei premiati fara indoiala simt un anumit discomfort in cazul in care se dovedeste ca fondurile respective au o provenienta dubioasa. Juridic, lucrurile stau in picioare, dar moral, va dati seama, ele nu mai pot merge“. Alexandru Paleologu crede ca informatiile ulterioare despre provenienta banilor primiti sint „neavenite si inoperante“. Dan C. Mihailescu adauga nuante: „in cazul in care aflu ca banii pe care i-am primit provin, bunaoara, din devalizarea unui leagan de copii sau din frustrarea unei mari categorii de oameni, atunci ma angajez ca, intr-o forma sau alta, sa-i restitui. Daca insa banii acestia provin dintr-o activitate de comert complicata, asa cum e comertul, atunci e OK si nu vad de ce mi-as face probleme“. Nicolae Breban are mai putine scrupule: chiar daca este „neclara“, „sursa banilor nu trebuie adusa in discutie“. In sfirsit, Stefan Aug. Doinas crede si el ca aprecierea juriului conteaza, „indiferent de sursa din care provin banii“…


de ici, de colo

Numarul 23/2000 al Luceafarului este dedicat in intregime Premiilor pe 1999 ale Uniunii Scriitorilor din Romania. Fiecare autor premiat este “recenzat