OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

directorul Biroului pentru Europa centrala si orientala (BECO)
al Agentiei Universitare a Francofoniei

Sediul francofoniei pentru toata Europa centrala si de est a fost stabilit, chiar de la infiintarea Biroului acesteia in 1994, la Bucuresti. Directorul in exercitiu, domnul Pierre Morel, isi incheie in curind mandatul si urmeaza sa paraseasca Romania. I-am solicitat, cu aceasta ocazie, un interviu.


De cit timp sinteti in Romania?

De patru ani. Au trecut foarte repede si, in acelasi timp, foarte incet pentru ca, dupa ce stai citva timp intr-o tara, mai ales intr-o tara cum e Romania, esti acolo si gata, adica nu-ti mai pui problema de cit timp ai venit, iar apoi devine firesc sa te afli acolo.

Va simtiti acelasi ca in clipa venirii, sau, poate, sederea aici v-a schimbat intr-o oarecare masura?

M-a schimbat, cu siguranta, dar e foarte greu de raspuns la o asemenea intrebare, pentru ca nu-ti mai aduci aminte cum erai si ai o amintire falsa despre cel care erai inainte. M-a schimbat, desigur, din punct de vedere profesional, dar si din punct de vedere personal. Din motive mai greu de analizat, pentru ca tin de resorturi intime, ma simt mult mai echilibrat acum decit in clipa sosirii aici. Dar exista si alte elemente, culturale, sa spunem, in sensul larg al termenului, de care iti dai seama cind te intilnesti cu persoane pe care le-ai cunoscut inainte si care iti spun ca te-ai schimbat. Singur nu-ti dai seama, ca atunci cind iti albeste parul incetul cu incetul, pe nesimtite, iar intr-o buna zi te intilnesti cu cineva care nu te-a mai vazut de citiva ani si iti spune ca ai incaruntit. In cazul de fata nu e un proces de imbatrinire ci de imbogatire, uneori nu lipsit de fenomene secundare mai putin placute. Ti se intimpla sa te intilnesti cu vechi cunostinte si iti dai seama ca drumurile s-au despartit, fiecare a evoluat in directia lui, iar cei de care ne simteam foarte apropiati ne-au devenit straini si dialogul a devenit dificil, sau fara interes. Cred ca Romania e o tara care il imbogateste spiritual pe un francez, pentru ca e o tara in acelasi timp foarte apropiata, si de aceea nu apare nici un fenomen de autoprotectie, de repliere asupra limbii noastre, asupra obiceiurilor, asupra conationalilor; in acelasi timp e o tara extrem de diferita, deci incetul cu incetul iei anumite lucruri…

Cum adica „iei anumite lucruri