Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Octombrie   |   Numarul 548   |   BIFURCAŢII. Cu Dumnezeu înainte, pe culmi de învăţătură

BIFURCAŢII. Cu Dumnezeu înainte, pe culmi de învăţătură

Autor: Liviu ORNEA | Categoria: Rubrici | 3 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

Unul dintre cuvintele care îmi repugnă cel mai mult în legătură cu învăţămîntul este „competitivitate”. Este repetat pînă la greaţă şi tradus în cele mai deşănţate forme de cîştig pentru unii profesori. Pe de o parte, se vorbeşte despre stresul evaluării şi al notării, se propun fel şi fel de formule de evaluare continuă, tocmai pentru a evita ca viitorul unui copil să atîrne de comportarea la o probă de cîteva ore dintr-o anumită zi. Pe de altă parte, copii şi părinţi sînt chemaţi să se prindă într-o horă a „concursurilor şcolare” al cărei ritm devine tot mai ameţitor. Organizează aceste concursuri, de cele mai multe ori, aceiaşi profesori şi inspectori care, cuminţi, militează pentru evaluarea continuă. Pe vremuri, existau doar olimpiadele la cîteva discipline şi, eventual, unul-două alte concursuri. Aşa era, la matematică, Concursul Gazetei. Acum, în era libertății, aproape fiecare judeţ are concursul lui, mai sînt unele ale unor școli „cu tradiție”, bașca așa-numitele „concursuri naționale”. Unele dintre acestea poartă - cu totul dezagreabil, aș îndrăzni să zic -, numele unor universitari foarte în viaţă despre care aş vrea să cred că doar din naivitate au acceptat să boteze asemenea întreprinderi exclusiv lucrative. Pentru că, aşa cum e evident din regulile de organizare, concursurile acestea sînt nişte afaceri bine puse la punct. Participarea costă, nu e gratuită, ca la învechita olimpiadă. Sînt organizate mai multe etape, independente unele de celelalte, ca să poată participa şi cotiza cît mai mulţi copii. Se începe de la clasa a doua, poate şi de la prima clasă, pasămite ca să se obişnuiască elevii cît mai de timpuriu cu atmosfera de concurs, cu concentrarea etc., să se tot verifice şi să ştie, în orice moment, ei şi încrezătorii lor părinţi, pe unde au ajuns cu asimilarea materiei. Iar subiectele sînt, în majoritate, simple, merge și cu teste grilă, ca să nu se descurajeze nimeni şi afacerea să prospere. Totuși, pentru cine vrea să se pregătească serios, există materiale ajutătoare, culegeri de  teste (nu costă mult...) semnate, eventual, tot de organizatori – cine alții ar fi mai în măsură să...? Cel mai nou asemenea concurs, „Euclid”, care abia a debutat, cu o taxă modică de numai 20 lei, are, pe situl său, o prezentare halucinantă, scrisă cu diacritice pe alese, într-un limbaj ciudat care  alternează aiuritor persoanele a doua singular şi plural şi se adresează părinţilor şi copiilor de-a valma („Dragi copii si părinti, înainte de a vă povesti amănunte despre desfăsurarea concursului, am vrea să vă spunem de ce considerăm noi că merită să participati. După cum vedeti, formele de evaluare în învătământul nostru sunt într-o continuã schimbare si perfectionare. Credem că nu o dată v-ati întrebat: „Oare voi putea face fată acestui examen?”” etc.); te-ntrebi dacă cel care a scris e profesor...

Trec peste faptul că inspectori ai ministerului par să se desolidarizeze de politica pe care o pun în aplicare, dar nu ştii dacă e vorba despre învăţămînt sau despre o promoţie la mall. Se tot vorbeşte despre premii, despre premii speciale acordate în urma unor extrageri (se pot cîştiga telefoane mobile şi mp3-playere, da!, doar să vă înscrieţi!) Organizatorii afacerii sînt profesori şi inspectori din toată ţara, unii foarte cunoscuți, cu bun renume. Ca întreprinderea să fie cît mai credibilă (și rentabilă, presupun), s-a obţinut aprobarea Ministerului: „în parteneriat cu”, stă scris pe sit şi urmează sigla MECT. Şi ca totul să fie în bună rînduială, mai stă scris şi „cu binecuvîntarea” şi urmează sigla BOR. Ceea ce, evident, e un mare pas înainte faţă de concursul „Cangurul”, al editurii Sigma, la care MECT e chiar organizator, sau față de „Evaluarea naţională” (tot 20 lei), concurs deja de tradiţie, care are acelaşi partener, dar e doar „sub egida” Academiei Române. Mi se pare de bun augur faptul că BOR își ia în serios rolul social-educativ și nu se mai mulțumește cu sfințirea școlilor la început de an. În orice caz, nimeni nu mai poate susține acum că supremul for ştiinţific şi cea mai de încredere instituţie din România nu pleacă urechea la nevoile tineretului studios și nu se implică în formarea armonioasă a generației de mîine! Dar tare aș vrea să știu ce înseamnă, concret, un astfel de parteneriat. O fi un contract obișnuit făcut de MECT cu fundațiile – non-profit, se-nțelege – organizatoare? O fi picînd ceva din modestul tain al organizatorilor și în sărmana pușculiță a MECT? Dar binecuvîntarea, Doamne, iartă-mă!, o fi gratuită? Oricum, asemenea meschine întrebări și previzibilele lor răspunsuri pălesc în fața măreției sarcinii asumate. Semper fidelis, per aspera ad astra!



Comentarii utilizatori

despre Concursul Gazetei si alte nuanteBogdan Suceava - Sambata, 30 Octombrie 2010, 13:34

Daca rememoram povestea Concursului Gazetei Matematice si vedem de unde vine el, ne dam seama ca atmosfera din jurul lui e irepetabila. Pentru generatia noastra, reintroducerea acestui eveniment in 1980 (ideea regretatului Nicolae Teodorescu) era o experienta formativa intensa, profund diferita de pregatirea pentru olimpade (la Olimpiade aveam 4 probleme pe 3 ore; la Concursul Gazetei, 3 probleme pe 4 ore si generalizarile sau extensiile se punctau in plus; curat experienta de cercetare; era util daca-ti luai apa cu tine). Puteai invata enorm rezolvand probleme de tip C.A.R. in timpul anului, apoi urmand cursurile scolii de vara pe care Societatea de Stiinte Matematice le organiza in luna august iti dadea un plus de viziune pe care nu stiu de unde l-ai fi putut castiga din alta parte. O experienta formativa profunda, dublata de faptul ca toti cei care lucrau in echipa de atunci a SSM erau extraordinari in plan profesional.

Nu stiu daca 'Cangurul', la care se face trimitere in finele paragrafului II de mai sus, este acelasi lucru ca si:
http://www.mathkangaroo.org
dar daca este, mi-as ingadui sa spun ca si acest tip de test ar putea oferi o experienta formativa interesanta si utila. Genul acesta de a rezolva problemele e foarte compatibil cu tipul de teste dezvoltat de programul American Math Competitions, dar si de unele teste ale Educational Testing Service (importanta acestora din urma fiind, in planul dezvoltarii profesionale, mult mai mare, pentru ca multe forme de burse sau ajutoare financiare pot depinde de performanta in acest tip de teste, a caror indreptatire de a cuantifica formule ale calitatii profesionale mi se pare plina de temei).

Ma si intreb cum de putem scrie toate acestea fara binecuvantarea BOR, care numai aici nu izbandise sa pluteasca pe deasupra apelor.

IntrebareUn martafoi - Duminica, 31 Octombrie 2010, 16:48

Domnule Ornea,
Un umil martafoi de la demisol indrazneste sa va roage ca, in calitatea domniilor voastre de cel mai mare matematician dintre oamenii de litere si de cel mai mare om de litere dintre matematicieni, sa aprindeti lanterna pentru a ne lumina si pe noi cu privire la acea "prezentare ... care alternează aiuritor persoanele a doua singular şi plural ...".
Pentru a nu abuza de timpul dumneavoastra liber (si asa redus din cauza multiplelor si diverselor activitati pe care le prestati) reproduc mai jos fraza cu pricina:
„Dragi copii si părinti, înainte de a vă povesti amănunte despre desfăsurarea concursului, am vrea să vă spunem de ce considerăm noi că merită să participati. După cum vedeti, formele de evaluare în învătământul nostru sunt într-o continuã schimbare si perfectionare. Credem că nu o dată v-ati întrebat: „Oare voi putea face fată acestui examen?””
Cu alternanta cum ramane?

Marțafoiului din subsol, luminareL.O. - Duminica, 31 Octombrie 2010, 20:27

Nu puteam cita tot textul. Citatul la care vă referiți ilustra punerea selectivă a diacriticelor. În rest, uitați-vă pe situl concursului. Spre exemplificare, iată finalul prezentării:

„Dacã esti în clasa a II-a a III-a sau a IV-a, concursul dureazã doua ore, iar redactarea rezolvãrilor o vei face pe foaia cu subiecte.

De la clasa a V-a la a VIII-a, proba dureazã douã ore si 30 de minute, iar de la a IX-a la a XII-a, dureazã trei ore.

Dacã ai îndoieli în privinta rezultatului poti depune o contestatie în aceeasi zi în care ti-ai aflat punctajul.

Nu uita sã citesti pe site care este programa corespunzãtoare etapei la care vrei sã participi, cu mentiunea cã materia claselor anterioare este si ea inclusã.

În concluzie, vã garantãm cã nu veti regreta dacã veti participa la acest concurs!”

L.O.

 
 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Endemicul plagiat în şcoala românească
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire