Cind scriu acest articol, luni, 9 iulie, se stie ca in judetul Suceava au promovat bacalaureatul 98% dintre candidati, in timp ce in Ilfov doar 16 si ceva%. Nu cred ca in urma contestatiilor procentele se vor schimba semnificativ. Sucevenii se fac niznai si zic ca la ei in judet se face carte, ilfovenii ca situatia de la ei este o realitate a sistemului – pe astia din urma inclin sa-i cred.
Chiar tinind seama ca in Suceava e mai multa populatie urbana si licee mai cu traditie, admitind chiar si ca inteligenta si seriozitatea s-au adunat anul acesta inexplicabil in nord (desi nici sudul, cu Mehedinti si Constanta la peste 90%, nu sta chiar rau) si toata lenea si prostia s-au aglomerat pe la Buftea si Crevedia, fenomenul are, totusi, o singura explicatie naturala: in Suceava s-a copiat pe rupte, fara nici o mila. Nici o grija, s-a copiat si in alte parti, dar acolo au facut-o barbar. N-a fost nimeni sa le spuna: „Mai rasfirat, baieti“. Iar „recorectarea prin sondaj“, promisa de minister, nu va schimba nimic, la fel ca in anul trecut. in Romania nu e de imaginat un ministru care sa anuleze un examen de bacalaureat.
Bacalaureatul de anul acesta a adus cu sine si o noua modalitate de socializare printre adolescenti: mersul in grup la toaleta. S-a practicat si in cele mai titrate licee bucurestene. De altfel, toaleta a fost dintotdeauna un loc privilegiat de retragere si studiu; de ce nu si la bacalaureat? Nu au atitia oameni carti favorite pe care le tin la closet? Manuale si carti cu probleme si solutii de ce nu si-ar gasi si ele locul? Si dac-ar fi singura metoda de copiat! Sint puzderie, e imposibil sa le stavilesti. Si anul acesta s-au strins (si dat) bani – am auzit de sume ridicole: cincisprezece milioane pentru un ditamai presedinte de comisie! Pai se poate, tovarasi? Nici cinci sute de euroi? Mizilic! Va vindeti pe maruntis? E sub demnitatea unui universitar.
N-am pretentia ca stiu ce-i de facut. La bacalaureat nu cred ca trebuie renuntat. Poate, cindva, el va redeveni un examen serios si cinstit. Cum este si acum pentru unii (fraieri). Dar raul ar putea fi macar un pic diminuat daca s-ar renunta la paguboasa admitere la facultate pe baza mediei de la bacalaureat si s-ar reintroduce, macar la facultatile de stat, la toate, examenul. Toata lumea stie cum se ia bacul, toti stim cita incredere, statistic vorbind, se poate avea in acele medii. La noi, la matematica, inca se rezista, se da examen. Usor, dar este. Vad multimi de candidati care vin cu note de peste 8 si 9 la bac si la matematica in particular, dar care nu reusesc sa ia la examenul nostru mai mult de un 5-6 amarit si dat de mila (faimoasa „corectura in favoarea candidatului“). Iar subiectele noastre sint, de multe ori, sub nivelul celor de la bac.
Apoi, nu pot sa cred ca profesorii de la facultatile care fac admiterea pe baza de dosar (psihologie, filozofie...) nu observa cum dupa prima sesiune ierarhia se inverseaza aproape cu totul. Ceea ce face ca in primul an bursele sa mearga aiurea, la unii care, probabil, au copiat sau au fost ajutati la bac (doar nu s-or fi prostit in decurs de citeva luni). in sistemul actual, in care la buget sint din ce in ce mai putine locuri, ele migrind, constant, spre „cu taxa“ (cine mai vorbeste azi de invatamint gratuit?), un „fraier“ care nu copiaza si n-are nici bani (o fi avind principii, timpitul!), care nu e nici exceptional, are foarte putine sanse sa urmeze o facultate de limbi straine cu locuri putine – suedeza, de exemplu, sau iraniana – si unde admiterea se face, in fiecare an, pe baza mediei de la bacalaureat.
in fiecare an, aceeasi poveste. Aceiasi bani, aceleasi furtisaguri, aceleasi minciuni sfruntate, aceleasi dovezi ale hotiei, aceleasi articole in ziare, aceleasi replici imbecile din partea inspectorilor si a ministerului, acelasi scuipat gros pe obrazul elevilor si al profesorilor cinstiti. Mi-e greata.
P.S. adresat lui Razvan Mazilu
Stimate Domnule Razvan Mazilu,
Recunosc ca am atribuit acel moment coregrafic lui Amir Kolmen numai „din auzite“. E o gafa nefericita pentru care va prezint scuze. in rest, constat din nou ca artistii isi aduc aminte ca sint matematician numai cind cronicile mele le displac. Astept cu nerabdare ca un artist pe care l-am laudat sa-mi respinga elogiile pe motiv ca vin din partea unui matematician nepriceput in ale artei sale.
Cu statornica pretuire,
Liviu Ornea

