OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Un text de o rara, stupefianta violenta impotriva tiganilor semneaza Alexandru Bogdan Duca in revista Cultura (30 august a.c.). Este un text care ar innobila oricind o publicatie precum Romania Mare; cu atit mai mare mi-a fost mirarea sa-l vad gazduit in revista condusa de dl Buzura.
inspaimintatoare la articolul lui Alexandru Bogdan Duca este aparenta de argumentatie logica, stiintifica, operind pe baza expunerii unor fapte de toti stiute.

. Autorul nu injura (de aceea am zis ca ar innobila o revista in care, de obicei, se injura, nu se argumenteaza). Iata sapoul: „Problema sociala reprezentata de tigani nu este de ieri de astazi, ci de cind europenii au intrat in contact cu aceasta etnie. Romii sint o populatie care nu se lasa asimilata, ci opune o rezistenta deosebit de puternica la orice forma de civilizatie si la orice proces de civilizare, o populatie lipsita (cu exceptii individuale, desigur) de orice simt civic fata de patria de adoptie, traind intr-o continua stare de promiscuu optimism“. Prima fraza este, probabil, corecta. Cu mentiunea ca, cel putin in unele state europene, problema a fost, o vreme si macar in parte, rezolvata prin aservirea tiganilor. Ca, dupa emancipare, tiganii nu au fost asimilati, s-ar putea sa fie si problema statelor respective. Dar Alexandru Bogdan Duca nu are timp de nuante. El emite sentinte cu valoare universala („populatie care nu se lasa asimilata“) si nu pune macar un minuscul bemol: care, pina acum, nu a putut fi asimilata. Iata o alta: „Caci nimeni nu ii iubeste pe tigani (fara doar si poate cu exceptia acelora care nu au intrat niciodata in contact cu ei)“. Metoda e simpla si deloc noua: observatii corecte, dar, fatalmente, partiale, sint ridicate la rang de axioma si, pe baza lor, se construieste o teorie. Odata acceptate axiomele, concluziile curg, intr-adevar, cu necesitate.

Toate acuzele pe care autorul articolului le aduce tiganilor sint motivate si stau pe buzele foarte multora: nu se integreaza in societate, „ignora comunitatea in care traiesc confundind blocul cu satra“, au un numar mare de infractori etc. Nimeni nu contesta ca asa stau lucrurile. Ce ma sperie pe mine este usurinta cu care aceste comportamente sint extinse, fara drept de apel, la scara intregii etnii, devenind astfel un fel de marca rasiala. Ca si cum, la intrebarea: „De ce fura (fac scandal, murdaresc etc.) tiganii?“ nu ar exista alt raspuns decit: „Pentru ca sint tigani“.
Cu asemenea premize, odata intrat in logica aceasta, solutia nu poate fi decit una singura: tiganii trebuie sa dispara dintre noi (aici „noi“ pare sa insemne partea civilizata a rasei albe). S-ar putea sa am eu o imaginatie prea saraca, dar nu vad decit doua metode pentru a pune in practica solutia. La una refuz sa ma gindesc. Pe a doua o expune chiar autorul articolului: „Tiganii nu pot fi integrati, nu pot fi asimilati. De aceea, unica solutie viabila este stimularea aparitiei unei constiinte etnice a romilor, urmata, printr-un proces artificial (pe modelul statelor africane), de constituirea unui stat al romilor. Un Stat in care sa isi rezolve ei insisi problemele. [...] Astfel, tiganii se vor bucura de felul lor de a fi, dar si noi ne vom simti un pic mai linistiti in zbuciumata noastra civilizatie“.

Cind citesc asa ceva, mie mi se face parul maciuca. Nu cred ca are rost sa discut despre enormitatea ideii si, mai ales, despre mizeria pretentiei de a putea decide soarta altora (desi e foarte posibil ca autorul sa aiba in vedere un proces mai lung, adica nu sa-i mute pe toti intr-un stat artificial creat, ci sa le dezvolte constiinta etnica pina cind ei singuri sa vrea sa plece...). Oricit incerc, nu pot sa nu-mi aduc aminte de Himmler si de planul Madagascar: fusese solutia blinda avuta in vedere de nazisti pentru a scapa omenirea de evrei – sa-i duca pe toti in Madagascar (pe o insula, ca sa fie mai izolati) si sa-i lase sa se administreze singuri. Nu le-a reusit, au gasit alta solutie... De altfel, poate am eu sensibilitatea prea ascutita, dar asertiuni generalizatoare ca ale lui Alexandru Bogdan Duca si despre evrei s-au rostit: nici ei nu puteau fi asimilati, si ei actionau intotdeauna impotriva corpului social pe care se oploseau etc.
Ma mira si ca presa noastra cea vigilenta, care taxeaza, si, in general, bine face, orice gluma (proasta) pe seama evreilor sau armenilor, n-a reactionat acum defel. Or, teoretizari precum cele intreprinse de Alexandru Bogdan Duca in articolul acesta sint mult mai nocive decit o ploaie de injuraturi gen Romania Mare.