Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2008   |   Iunie   |   Numarul 428   |   Balcic, un oraş cu amintiri româneşti

Balcic, un oraş cu amintiri româneşti

Autor: Ovidiu DRĂGHIA | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Balcic, un oraş cu amintiri româneşti

Duminica trecută am plecat din Vama Veche către Balcic, pe la orele prînzului. Vremea nu era deloc prietenoasă şi nici nu mai făcusem drumul către oraşul bulgăresc. Am trecut de vama comună dintre România şi Bulgaria destul de repede, în circa jumătate de oră. Apoi, odată intraţi în ţara vecină, a început o ploaie torenţială care ne îndemna să facem cale întoarsă.

Am mers însă neabătuţi către Balcic, ur-mărind în ploaie stopurile unei alte maşini cu număr de Bucureşti. După aproximativ o oră de la trecerea frontierei, am intrat într-un oraş cu blocuri comuniste, care nu avea nimic în comun cu fotografiile pe care le ştiam.

Foarte repede, după părăsirea centrului, am început să vedem case interbelice şi am constatat că oraşul este căţărat pe un deal înalt, abrupt pe alocuri. După ce am rătăcit pe străduţe sinuoase, am decis să parcăm maşina şi să o luăm la picior.
 

Bulgarii, mai tineri sau mai bătrîni, au mari probleme în a se exprima în altă limbă decît cea maternă. Prin urmare, cum nu aveam o hartă a oraşului şi cum nimeni nu putea să ne explice în engleză cum se ajunge la castelul Reginei Maria, am mers la întîmplare prin Balcic. Am urcat şi coborît străzi, am ajuns apoi pe un deal înalt acoperit de copaci şi, în sfîrşit, am dat de muzeul oraşului unde administratorul ne-a explicat gesticulînd cum să găsim castelul regal.

Strada care duce către intrarea în parcul reşedinţei Reginei Maria este un bazar familiar, similar celor din România, de lîngă Bran sau Peleş. Comercianţii ştiu că majoritatea turiştilor vin din România, de unde şi denumiri în limba noastră ori acceptarea leilor în restaurantele din zonă. Am trecut cu bine de ispitele kitsch ale tîrgului şi am ajuns la casa de bilete. Aici, o mică surpriză: ca turist, ai obligaţia să cumperi două bilete, unul pentru castel şi altul pentru grădina botanică. Prostia vine din faptul că fiecare bilet se cumpără de la o altă casă, iar dacă nu sînt cuplate, accesul nu este permis! În fine, altă ţară, alte obiceiuri, nu merita să ne stricăm ziua discutînd tot prin gesturi cu paznicii. Parcul este de o frumuseţe extraordinară, fiind aşezat pe un deal foarte înalt care se prăbuşeşte într-o mare fără plajă. Dealul este acoperit cu copaci imenşi, printre care se află tot soiul de plante, aduse prin grija reginei noastre. Printre copaci curge un rîu viguros, care se aruncă spre mare printr-o cascadă de 10-12 metri.
 

Castelul, construit simplu, se află pe malul mării. Pentru a ajunge la clădire, am coborît treptele unor scări mici, din piatră acoperită cu muşchi. Din păcate, interiorul castelului este sărac, cu cîteva fotografii ale reginei, cîteva scaune vechi şi artefacte greceşti expuse într-una din camere. La parter, în fosta bucătărie, există un magazin de suveniruri. După fotografiile de rigoare, am ieşit din reşedinţa regală pentru a privi marea şi pentru a ne plimba pe lîngă apă.

La final, am vizitat grădinile cu cactuşi şi cu trandafiri. Am aruncat o ultimă privire mării, printre crengile arborilor gigantici din parcul castelului şi ne-am promis să revenim pentru a zăbovi o zi întreagă în acel loc edenic.

 

www.ovidiudraghia.com

 


Etichete:  Balcic, castel, Regina Maria
 
 
 
Cele mai citite articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Speranța lucidă a Bucureștilor
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai comentate articole
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Speranța lucidă a Bucureștilor
Fără epic (II)
Educaţia – o piatră de încercare
Cele mai recente comentarii
pentru ca-mi pasa...
Finantarea pe student echivalent
mda,
"Capitalismul lucrativ" in perspectivă semantică
"Un distins intelectual român"..."un critic autohton"...
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire