„Balkan Trafik – un spaţiu de comunicare între toate naţionalităţile“ - Numarul 520 - Aprilie - 2010 - Arhiva

„Balkan Trafik – un spaţiu de comunicare între toate naţionalităţile“

Dialog cu Nicolas WIEËRS, director artistic al Festivalului Balkan Trafik

Autor: Silvia DUMITRACHE | Categoria: | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Balkan Trafik se află deja la a patra ediţie. Care este istoria acestui festival şi care a fost motivaţia pentru crearea unui eveniment anual dedicat tradiţiilor din Balcani?

Am avut ocazia să întîlnesc cîţiva tineri din această parte a Europei, din Kosovo, mai exact, în urmă cu şase ani. Atunci cunoşteam destul de puţine despre acea zonă, şi ei m-au ajutat să o descopăr. De asemenea, şi aceşti oameni din zone precum Albania, care au probleme cu acordarea vizei, nu cunosc multe despre cealaltă parte a Europei. Aşa că mi-am spus că este datoria mea, aici, în Bruxelles, să creez o punte de legătură între cele două zone. Şi cred că cel mai bine s-a reuşit acest lucru prin muzică: muzica din Balcani este văzută în aspectul ei festiv de către oamenii de aici, pe cînd pentru cei din zonele de unde provine înseamnă tradiţie, emoţie, moştenire primită de la părinţi. Prin muzică, toate comunităţile se pot reuni.

De ce „Balkan Trafik“?

De multe ori, cînd se vorbeşte despre Balcani, primul gînd este legat de problemele care există acolo. Eu am vrut să aduc însă în prim-plan un alt tip de „trafic“, cel de cultură, pentru că oamenii din această zonă au o cultură extraordinară, despre care nu ştim foarte multe. M-am gîndit că e bine ca această cultură să circule şi în partea aceasta a Europei, să îmbogăţească diversitatea de aici. Nu o privesc ca pe o cultură diferită, ci ca pe una complementară. Balkan Trafik are, aşadar, ca scop, „traficul“, circulaţia culturii.

Este Balkan Trafik un festival care oglindeşte realitatea de zi cu zi a vieţii bruxelleze în ceea priveşte absenţa discriminărilor şi acceptarea deschisă a alterităţii?

Da, cu siguranţă, mai ales că Bruxelles nu poate fi numit un oraş belgian, ci un oraş multi- şi intercultural. De pildă, la workshopurile Ansamblului Naţional Transilvania, se simţea naşterea unei legături strînse între dansatori şi cei care veneau să înveţe. Atunci cînd dansatorul vine la tine, te ia de mînă şi îţi explică mişcările, simţi că este prietenul tău, indiferent că tu eşti belgian sau de orice altă naţionalitate. Asta înseamnă Balkan Trafik, un spaţiu de comunicare între toate naţionalităţile.

Publicul a întîmpinat cu exuberanţă muzica, dansurile şi filmele balcanice. Ce credeţi că este atît de atractiv la ele?

Pentru publicul de aici, toate reprezentaţiile au fost fascinante pentru că sînt un semn al unei culturi vii, iar noi, belgienii, am fi onoraţi să avem o astfel de cultură. Am regăsit aici o mare familie internaţională şi sîmbătă s-a văzut, prin numărul mare de oameni veniţi aici, la Beaux-Arts, că îşi doresc să fie împreună, să împărtăşescă din experienţele artistice şi culturale variate.

Tradiţiile populaţiei rome au fost bine reprezentate la această ediţie. Cum este privită această comunitate?

De doi ani, organizăm o secţiune dedicată comunităţii rome, pentru că este o comunitate importantă, în diferite zone ale Balcanilor, dar şi în Bruxelles. Am vrut să aducem această minoritate pe scenă, la fel cum ne-am dorit cu cea musulmană din Bosnia, cea evreiască din Serbia. În cadrul secţiunii dedicate lor, „Romatouch“, un rol foarte important, în afara filmelor prezentate în cadrul festivalului, l-a avut, anul acesta, expoziţia de decoraţiuni specifice caselor rome, de la cele sărace pînă la cele foarte bogate. A existat, evident, cîte un reprezentant al comunităţii, care să explice vizitatorilor stilul de viaţă al populaţiei rome, adevăratul stil, nu impresiile simpliste de tipul „acordeoniştii de la metrou“. Trebuie nu doar să acceptăm multiculturalitatea, ci şi să o asimilăm, pentru că această cultură a expatriaţilor, a diasporei este foarte bogată şi sîntem norocoşi că o avem aici, alături de noi.

Anul acesta, festivalul a adăugat o nouă secţiune, cea de film. Care a fost motivaţia?

Deşi muzica deţine rolul principal în cadrul acestui festival, am dorit să oferim o comunicare culturală pe cît mai multe nivele. Au avut loc workshopuri, expoziţii, iar cinematografia este un mijloc de comunicare foarte important, motiv pentru care am decis să îi dedicăm o zi de manifestare.

Multe dintre statele balcanice au trecut prin experienţa regimelor comuniste. Cum vedeţi evoluţia lor după căderea sistemelor totalitare?

Se simte clar, mai ales în rîndul tinerilor, deschiderea către spaţiul internaţional, dar, din păcate, în cazul unor ţări precum Albania sau Bosnia, apar nenumărate impedimente pentru aceşti tineri care trăiesc, de fapt, într-o închisoare „fără gratii“ – nu există echivalări de diplome, se confruntă cu o mare problemă, cea a vizelor etc. Nu e corect ca aceşti tineri, care au motivaţie şi sînt bine intenţionaţi, să se lovească de asemenea piedici.

Care sînt planurile pentru Balkan Trafik 2011?

Ca şi pînă acum, nu îmi propun un festival amplu, ci unul concentrat, calitativ. Vreau să reunesc aici cei mai buni artişti din sud-estul Europei şi din Belgia. Acest festival există mulţumită tuturor comunităţilor, nu doar datorită belgienilor. Lucrez cu toată diaspora, cu toate centrele culturale. Scopul meu este să creăm cît mai multe punţi de legătură. În fiecare an descopăr noi stiluri. De pildă, în ceea ce priveşte România, îmi propun să aduc, anul viitor, şi reprezentanţi ai muzicii electro. Mi-ar plăcea să fie prezent, spre exemplu, un nume mare al culturii româneşti, Eugen Ionescu, şi, dacă voi beneficia de spaţiul necesar, voi aduce pe scenă şi teatrul.