Nr. 719 din 18.04.2014

Restituiri
Focus
Editorial
Actualitate
In memoriam
Polemici
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Religie
Eseu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iulie   |   Numarul 20   |   Banalul cotidian

Banalul cotidian

Autor: Gentiana MOSNEANU | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Ca si in cazul „Scolii de la Tirgoviste“, proza lui Mircea Nedelciu are la baza actul privirii. Privirea scormoneste in sordidul banalului cotidian pentru a ne oferi mostre de realitate bazata pe fapte marunte. Tot ceea ce se afla in cimpul vizual al autorului ne parvine noua, cititorilor, lasindu-ne acea impresie de „realitate reala“, de viata adevarata. Privirea distinge mai multe straturi de imagini, dezvaluindu-le unele de sub altele.

Prizonier intr-un scaun cu rotile, personajul din Provocare in stil Moreno urmareste cu binoclul tot ceea ce se intimpla in jurul sau: „E adevarat, daca nu te poti ridica pe picioare si nu te poti misca in voie, daca esti condamnat sa ramii mereu in acelasi loc, fie el si o terasa ca aceasta, nu mai poti intelege multe lucruri ale oamenilor.[...] Poti ghici ce spun din gesturile lor si din tot felul de alte mesaje pe care si le transmit prin coduri paralele cu vorbirea. Urechea nu poate beneficia, deocamdata, de o prelungire la fel de eficienta ca binoclul de cimp al lui Rolly, de care beneficiaza ochiul“. Si Luca din Tratament fabulatoriu are un binoclu cu care scruteaza zarile in speranta de a vedea Conacul sau teritoriul care li se refuza celorlalti: „...si-a luat cu el si binoclul de cimp si, prin usa intredeschisa a cosmeliei urit mirositoare, a descoperit ca o satra isi inaltase corturile dincolo de riu, aveau cu ei cai, carutele incarcate cu tot felul de saci murdari [...]. I-a examinat indelung cu binoclul… de aveai impresia ca le auzi prin binoclu chiraiala“.

Personajele isi fixeaza obsesiv privirea asupra detaliilor fara sa piarda din vedere intregul, desi incep sa nu mai aprecieze concret distantele. Lentilele maritoare ale binoclului le permit sa fixeze „scene“ ale unei realitati compuse din cioburi de imagine diferite. Rezumind cel mai bine aceasta lume pestrita, personajul din Provocare in stil Moreno spune: „Puteam sa admir in voie sacose goale sau pline [...], copii traversind pe unde nu-i voie, chei de masina invirtite pe deget si fuste bine mulate pe cite un sold [...], rufe multicolore inaltate ca niste zmee pe alte terase, acoperisuri, balcoane, mingi…“. Capatind dimensiuni ciclopice, ochiul capteaza imagini care tin de un realism al detaliilor, un realism al strazii, al cotidianului. Recuperarea banalului cotidian o realizeaza M. Nedelciu prin „citirea“ lumii si a sinelui. Ca urmare, viata nu mai este mimata, mastile cad, zilele sint descrise cu faptele, imaginile si experientele lor directe. Iata, de pilda, notatia autorului: „Rescrierea este unul dintre cele mai captivante elemente ale scrisului. Era o toamna frumoasa atunci cind am scris acest capitol despre iarna. E luna mai acum, cind il rescriu“ (Tratament fabulatoriu).

Realitatea apare la M. Nedelciu ca un joc cu caleidoscopul. Aceasta senzatie e data si de reluarea personajelor din volumul Aventuri intr-o curte interioara in Efectul de ecou controlat. Principiul rotirii caleidoscopice a imaginilor, a personajelor si a scenelor sta la baza scrierilor lui Mircea Nedelciu, lasind impresia unei lumi dezarticulate. De fapt, totul este „supravegheat“ de un autor care iubeste imaginea miscata. Prin urmare, realitatea se apropie, se departeaza, se prelinge, se scurge, se roteste si se oglindeste intr-o aglomeratie cu o viteza ametitoare. Punctul de vedere static e abolit. Ii iau locul binoclul, oglinda, ciobul de sticla. Autorul, cititorul si personajul privesc fiecare printr-un caleidoscop, aduna fiecare cite un tip de realitate, construind imagini duble – o lume dubla ca intr-un Fitotron cu dublu calendar.

Tinarul Luca va crea din suprapunerea „miscata“ a imaginilor „cealalta“ realitate. De aceea, Tratament fabulatoriu poate fi asezat sub semnul paradoxului temporal, al intrarii si al iesirii din timp/realitate, al infuziei fantasticului in real. La fel ca Eliade din Ce se vede de Radu Petrescu, ochii avizi de noutate fug in toate partile, captind lumi diferite: lumea doctorului Abras si a clanului sau, lumea satului si a caminelor de orfani din Zmeura de cimpie, lumea cofetariilor, a strazilor, a pietelor si a tramvaielor din prozele scurte, lumea Banatului si a Americii din Femeia in rosu.
Atit in Zmeura de cimpie, cit si in Femeia in rosu este construita o realitate „cinematografica“. Autorului-personaj „experienta i se parea interesanta si, intr-un fel, suficient de «filmica» pentru a-i sugera scenarii gata decupate, tocmai bune pentru a intra in productie“ (Zmeura de cimpie). Atenta privire asupra realitatii porneste din placerea autorului pentru amanuntul nesemnificativ, pentru banal. Realitatile vietii contemporane nu sint numai „descoperite, ci si asumate“ (Ov.S. Crohmaniceanu) – in sensul ca ele inceteaza sa mai fie numai obiect de studiu, ci devin insusi cadrul existentei sale zilnice. Propunind un nou pact cu realul, Mircea Nedelciu imprumuta tehnici ce vin din cinematografie, tehnici care ofera noi metode de reflectare a cotidianului. Decupajul unor scene, prim-planuri, insistenta „obiectivului“ asupra faptelor marunte sint numai citeva dintre aceste tehnici. „Realul ca real“ apare cu o mare pregnanta chiar daca intimplarea este concurata de ipotetic, de fictiune.

O infuzie de social fara literaturizarea realului „celui mai real“ deosebeste prozele lui Nedelciu de celelalte tentative de a fonda o literatura a „faptului marunt“ (preocuparea fusese si a generatiei lui Emil Garleanu, Rebreanu sau Sadoveanu). Ca si ceilalti optzecisti, Mircea Nedelciu „opereaza cu fragmente de realitate, adunate intr-un soi de navod personal“ (Mihaela Ursa). Din cauza aglomerarii lor, personajele nu sint niste „eroi“ – in sens traditional –, ci, poarta in/cu ele amprenta banalului. Vocabularul lor, replicile cu savoare malitioasa, taclalele si palavrageala care intra in masinaria limbutiei amintesc de Momentele si schitele lui Caragiale: „— Ce mizerie! spuse Delama. — Pura mizerie, dom’ profesor, da problema e ca noi… (Primul exil la cronoscop).
Privirea autorului e analitica, ea descompune „peisajul“ in componente pe care le cerceteaza minutios, ca in final sa ne ofere descrieri cu un aspect fragmentar alcatuind, prin juxtapunere, un conglomerat. „Ca si videoclipul, aceasta proza care te obliga sa o citesti propozitie cu propozitie are in ea ceva halucinant. Ea contine o lume care se face continuu, care nu prea vrea sa se aseze intr-o structura, o lume cu fisuri, salturi, goluri si plinuri, ruperi de ritm. Proza [...] iti arata esantioane dintr-o lume pe care credeai ca o stii dar pe care descoperi ca o privesti pentru prima data“ (Gh. Craciun). Descrierea microscopica a banalului cotidian are un dramatism continut. Intreaga proza corespunde esteticii „vietii ca in viata“, raportindu-se la un „real pretins“. Felul in care Mircea Nedelciu a surprins banalul cotidian lasa impresia unui film imaginat dintr-un caz real, unde personajele si incidentele au fost introduse din ratiuni estetice.

 
 
 
Cele mai citite articole
Nicolae Manolescu şi posteritatea lui critică
Îi înţeleg din ce în ce mai bine pe bătrînii critici
Între Kiev şi Kansas City
Noua critică. Dreptul la diferenţă
Tot Maiorescu şi Gherea?
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Sculpture